Am incercat prima data sa citesc romanul O mie noua sute optzeci si patru al lui George Orwell acum mai bine de 15 ani si trebuie sa recunosc ca a fost un esec. Aflata undeva in adolescenta, dupa ce tocmai citisem Ferma animalelor, ma gandeam ca si acest roman va avea acelasi stil, ca va fi usor de citit. Descurajata de stilul greoi si de ceea ce se anunta a fi o poveste anosta, l-am abandonat dupa doar cateva pagini.

Nici nu stiu daca la acel moment stiam ce este aceea o distopie, dar ani mai tarziu, intrigata de descoperirea faptului ca O mie noua sute optzeci si patru este una dintre cele mai bune distopii din literatura, si incurajata de faptul ca Povestea slujitoarei, impreuna cu continuarea Testamentele a lui Margaret Atwood mi-au placut (ambele sunt de asemenea distopii), am decis sa ofer acestui roman o a doua sansa.

Si bine am facut, pentru ca mi-am imbunatatit astfel cultura cu o poveste care iti da mult de gandit. Puterea de dragul puterii – cam aceasta este de fapt ideea centrala a romanului.

Winston Smith este un barbat oarecare, cu nimic mai special sau mai deosebit decat altii, care locuieste in Londra anului 1984, unde lucreaza la Ministerul Adevarului. Tabloul este unul apocaliptic, pentru ca oamenii se afla tot timpul sub privirea Fratelui cel Mare, iar nimic din ceea ce zic, fac sau gandesc nu poate ramane ascuns. Ecrane instalate in casele fiecaruia au rolul atat de emitator, cat si de transmitator, dand in permanenta informatii propagandistice, dar putand asculta orice conversatie care se desfasoara in locuintele individuale.

Actiunea se desfasoara in Londra, regimul este unul totalitar, iar atunci cand partidul nu este de acord cu ceea ce faci – vei fi imediat eliminat, pentru a nu reprezenta un pericol. Exceptia o reprezinta prolii, patura de jos a societatii, care reprezinta undeva la 85% din populatie, care nu are ambitii politice si lupta pentru subzistenta si distractii minore, precum fotbalul si loteria.

Ministerul in care lucreaza Winston Smith are drept misiune de a ajusta permanent trecutul pentru a parea ca Fratele cel Mare are intotdeauna dreptate – in previziuni, in declaratii, in alegerea aliatilor de razboi si pentru a legitima crimele prezentului, sub deviza “Razboiul este pace / Libertatea este sclavie / Ignoranta este putere.”

Desi obisnuit cu acest fel al lucrurilor, Winston va incepe sa-si puna niste intrebari si sa se revolte in interiorul sau in legatura cu ordinea sociala. Toate acestea, alaturi de o poveste de dragoste interzisa care reuseste sa se infiripe pe fondul saraciei, a unui oras in decadere si a temerilor pentru ziua de maine fac din romanul O mie noua sute optzeci si patru al lui George Orwell o lectura potrivita pentru serile lungi de toamna.

George Orwell (pseudonimul literar și jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) a fost un romancier, eseist, nuvelist, critic literar și jurnalist britanic, comentator al radio BBC, editorialist și reporter. El este este autorul a două faimoase romane satiră în care atacă totalitarismul – Ferma animalelor (1945) si O mie noua sute optzeci si patru.

Voi ati citit acest roman? Cum vi s-a parut?

Pentru alte recomandari de lectura puteti vizita sectiunea Carti CityFemme. 

Sursa foto: arhiva personala