Pe cand eram orfani de Kazuo Ishiguro este una dintre ultimele carti pe care le-am cumparat (de la Carturesti) si citit acum la inceput de an. Este a doua carte a autorului pe care o citesc – daca nu ma insel, anul trecut am citit si Ramasitele zilei, a carei poveste o stiam.
Nu este primul scriitor japonez pe care il citesc – Padurea Norvegiana a lui Haruki Murakami stand dovada in acest sens. Si asa cum discutam anul trecut la un atelier de scris creativ la care am participat, autorii japonezi au un stil specific si recognoscibil de a scrie, diferit de stilul american sau european.
Mai exact, nu o sa vezi o expunere a sentimentelor, totul este privit cumva la rece, mai detasat, chiar daca naratorul este chiar personajul principal, asa cum se intampla in Pe cand eram orfani.
Cartea spune povestea lui Christopher Banks, un tanar detectiv ai carui parinti au disparut in mod misterios in Shanghai in anii Primului Razboi Mondial, fiind presupuse victime ale traficantilor de opiu. Dupa disparitia acestora, tanarul Christopher se va intoarce la Londra, unde va sta in grija unei matusi, care se va ocupa de educatia sa.
Ajuns la maturitate, experientele sale de viata il vor face sa-si doreasca sa o adopte pe Jennifer, o fetita care a ramas orfana, dar gandul la parintii sai si la soarta acestora nu-l va parasi, mai ales ca devine un detectiv din ce in ce mai bun si mai cunoscut.
Ca si prezenta feminina, singura persoana care ii atrage atentia si care este descrisa destul de bine de-a lungul romanului este Sarah Hemmings, o alta orfana, ca si Christopher.
Pe cand eram orfani este astfel un amestec de jurnal, confesiune si autoanaliza si ni-l prezinta pe Christopher atat in Londra, cat si in Shanghai, atat copil, cat si adult, si prezinta o poveste a cautarii adevarului, indiferent de consecinte.
Kazuo Ishiguro este un scriitor britanic de origine japoneza, romancier, scenarist si nuvelist, care in anul 2017 a primit Premiul Nobel pentru Literatura.
Pentru alte recomandari de lectura puteti vizita sectiunea Carti CityFemme.
Sursa foto: arhiva personala
