Un muzeu închis din 1996, o casă care ascunde aproape două secole de istorie și un artist care a contribuit la formarea artei moderne românești. Așa începe primul episod al podcastului „România, poveste cu poveste”, un nou proiect CityFemme.
Cine a fost Gheorghe Tattarescu?
Când vorbim despre începuturile artei moderne românești, numele lui Gheorghe Tattarescu (1820–1894) ocupă un loc important. Pictor, profesor și unul dintre reprezentanții academismului românesc, Tattarescu a contribuit la modernizarea picturii și a educației artistice din România.
În 1864, alături de Theodor Aman, a pus bazele Școlii de Arte Frumoase din București, instituție care avea să joace un rol fundamental în formarea generațiilor următoare de artiști.
Format în spiritul picturii academice europene, Tattarescu a realizat portrete, compoziții istorice, pictură religioasă și lucrări inspirate de evenimentele și personalitățile vremii. A fost un artist care a contribuit nu doar la dezvoltarea unui stil artistic, ci și la construirea unui sistem de educație pentru viitorii pictori români.
Dar, dincolo de tablourile sale și de contribuția la istoria artei, Gheorghe Tattarescu a avut și o casă în București. O casă cu o poveste fascinantă, care avea să devină muzeu.
De la un han bucureștean la casa și atelierul unui mare pictor
În conversația noastră, Adrian Majuru mi-a povestit cum Gheorghe Tattarescu a cumpărat un fost han din București, pe care l-a transformat treptat în locuință și atelier.
La mijlocul secolului al XIX-lea, Bucureștiul arăta foarte diferit. Între clădiri existau terenuri libere, iar cartierele nu aveau densitatea urbană de astăzi. Casa lui Tattarescu era parte a unui oraș aflat în plină transformare.
Artistul și-a amenajat locuința în partea din față a imobilului, iar atelierul în partea din spate, la etaj. Acolo a continuat să lucreze pentru tot restul vieții.
După moartea sa, patrimoniul a rămas în grija familiei, iar ulterior casa și colecția au fost donate orașului București, devenind muzeu.
Astăzi, clădirea păstrează elemente originale de o valoare deosebită, inclusiv fresce realizate chiar de Gheorghe Tattarescu, care urmează să fie restaurate.
Cum am ajuns să descopăr această poveste
Uneori, cele mai interesante povești încep dintr-o simplă curiozitate.
În cazul meu, totul a pornit de la descoperirea Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 141/2026, referitoare la proiectul de restaurare a Muzeului Memorial Gheorghe Tattarescu.
Mi-a atras atenția numele muzeului și am început să caut mai multe informații despre el.
Așa am aflat că muzeul este închis publicului din 1996. De 30 de ani!
Eu sunt născută în 1988, așa că mi-am dat seama că, practic, aproape întreaga mea viață a trecut fără să am posibilitatea să vizitez acest loc.
M-am întrebat câți alți bucureșteni cunosc povestea casei, câți știu cine a fost Gheorghe Tattarescu și câte alte muzee sau colecții valoroase există în oraș fără să ne atragă atenția.
Așa că am decis să contactez Muzeul Municipiului București, în speranța că voi putea afla mai multe și voi putea împărtăși povestea cu cititorii CityFemme.
Spre bucuria mea, echipa muzeului a fost foarte deschisă și m-a invitat la o conversație cu Adrian Majuru, Director General al Muzeului Municipiului București.
Într-o dimineață ploioasă de octombrie, am ajuns la Casa Filipescu-Cesianu, pe Calea Victoriei, pregătită să descopăr povestea Muzeului Memorial Gheorghe Tattarescu. Și am plecat de acolo cu mult mai multe povești decât anticipasem.
Muzeul Memorial Gheorghe Tattarescu: ce urmează?
Unul dintre principalele subiecte ale conversației a fost, bineînțeles, viitorul muzeului.
În prezent, clădirea se află în proces de restaurare, consolidare și reabilitare, iar patrimoniul său este păstrat separat, în condiții de depozitare.
Adrian Majuru mi-a explicat că lucrările urmăresc nu doar consolidarea clădirii, ci și recuperarea unor elemente artistice originale, precum frescele pictate de Tattarescu, tavanele decorate și alte detalii arhitecturale.
Planurile pentru viitor sunt însă mai interesante decât o simplă redeschidere.
Muzeul ar urma să devină un spațiu cultural viu, un fel de muzeu-boutique, în care vizitatorii să poată descoperi atât locuința și atelierul artistului, cât și activități culturale, ateliere și evenimente organizate în spațiile interioare și în curte.
Ideea este ca muzeul să nu fie doar un loc în care intrăm, privim câteva obiecte și plecăm, ci unul în care să avem motive să revenim.
Bucureștiul are mai multe muzee decât ne imaginăm
Deși discuția noastră a pornit de la Gheorghe Tattarescu, conversația a ajuns și la o întrebare mai amplă: cât de bine își cunosc bucureștenii muzeele?
Adrian Majuru mi-a povestit despre diversitatea patrimoniului administrat de Muzeul Municipiului București și despre încercarea de a transforma muzeele în spații mai apropiate de viața de zi cu zi.
Nu vorbim doar despre expoziții, ci și despre concerte, spectacole, conferințe, ateliere pentru copii și adulți sau evenimente organizate în grădinile unor case istorice.
Mi-a plăcut în mod special ideea că muzeele pot deveni locuri în care alegem să ne petrecem timpul liber, nu doar destinații pentru vizitele organizate de școală.
Am discutat și despre accesibilitatea prețurilor, despre importanța ofertei culturale pentru familii și despre felul în care un oraș ar trebui să ofere locuitorilor săi oportunități culturale accesibile.
Iar pentru cei care vor să descopere locuri mai puțin cunoscute, Adrian Majuru mi-a recomandat trei muzee care merită vizitate:
- Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, care adăpostește o colecție de costume populare, ceramică, mobilier tradițional și icoane, reprezentative pentru diferite regiuni ale României.
- Muzeul George Severeanu, unde pot fi descoperite colecții de antichități greco-romane, obiecte arheologice și monede din diferite perioade istorice.
- Muzeul Victor Babeș, dedicat medicului și bacteriologului român, unde vizitatorii pot afla mai multe despre activitatea sa științifică și contribuțiile la dezvoltarea microbiologiei.
Fiecare dintre aceste locuri are propria poveste, iar eu am adăugat deja câteva pe lista muzeelor pe care mi-aș dori să le descopăr.
România, poveste cu poveste – primul episod al unui nou podcast CityFemme
Această întâlnire mi-a confirmat ceva la care mă gândeam de ceva vreme: în România există foarte multe povești interesante, oameni care fac lucruri extraordinare și locuri despre care știm mult prea puțin.
Așa s-a născut ideea unui nou podcast CityFemme:
„România, poveste cu poveste” – Descoperim România prin oamenii și poveștile ei.
Nu îmi propun să vorbesc doar despre muzee sau istorie. Mi-ar plăcea să descopăr, prin conversații cu oameni care cunosc foarte bine domeniile lor, povești din cultură, cercetare, tehnologie, mediu și multe alte zone care merită aduse în atenția publicului.
Pentru primul episod, vă invit să ascultați conversația mea cu Adrian Majuru, Director General al Muzeului Municipiului București, despre Gheorghe Tattarescu, viitorul muzeului memorial și alte locuri fascinante din București.
🎧 Ascultă episodul 1 – Muzeul închis de 30 de ani
Le mulțumesc domnului Adrian Majuru și echipei Muzeului Municipiului București pentru deschiderea cu care au răspuns invitației mele la dialog și pentru oportunitatea de a descoperi aceste povești.
Credit imagine: Portretul lui Gheorghe Tattarescu, preluat de pe pagina oficială de Facebook a Muzeului Memorial Gheorghe Tattarescu.
Despre ce ați vrea să aflați mai multe?
Mi-ar plăcea ca acest podcast să fie și un loc al curiozităților voastre.
Există un loc din România despre care ați vrea să aflați mai multe? Un proiect interesant, o descoperire științifică, un muzeu, o personalitate sau o poveste mai puțin cunoscută?
Lăsați-mi sugestiile voastre în comentarii. Cine știe? Poate una dintre ele va deveni subiectul unui episod viitor din „România, poveste cu poveste”.
Surse și documentare
Pentru informațiile istorice despre Gheorghe Tattarescu și Muzeul Memorial Gheorghe Tattarescu:
- Institutul Cultural Român – „Gheorghe Tattarescu”
https://www.icr.ro/pagini/gheorghe-tattarescu
Informații despre formarea artistică, opera pictorului și înființarea Școlii de Arte Frumoase din București. - Muzeul Municipiului București – „Colecția Muzeului Memorial Gheorghe Tattarescu”
https://muzeulbucurestiului.ro/colectia-muzeului-memorial-gheorghe-tattarescu-2/
Istoricul colecției, contribuția artistului la arta românească și patrimoniul muzeului. - Muzeul Municipiului București – „Casa Memorială Gheorghe Tattarescu”
https://muzeulbucurestiului.ro/casa-memoriala-gheorghe-tatarascu.html
Informații despre clădire, donația familiei, constituirea muzeului și patrimoniul păstrat. - Muzeul Municipiului București – „Gheorghe Tattarescu: moștenirea artistică și pedagogică, într-o expoziție aniversară”
https://muzeulbucurestiului.ro/gheorghe-tattarescu-mostenirea-artistica-si-pedagogica-intr-o-expozitie-aniversara/
Detalii despre studiile artistului în Italia și contribuția sa la învățământul artistic românesc. - HCGMB nr. 141/2026 – proiectul de restaurare a Muzeului Memorial Gheorghe Tattarescu
https://hcl.usr.ro/pmb/2026/h141
Documentul administrativ care a declanșat documentarea acestui articol.
Informațiile despre situația actuală a muzeului, planurile de restaurare și perspectivele sale provin și din conversația realizată cu Adrian Majuru, Director General al Muzeului Municipiului București, la 23 octombrie 2026.
