Pe Laura Frunza am avut ocazia de a o cunoaste acum cativa ani, in cadrul unuia dintre cluburile de carte la care am participat de-a lungul timpului. Asa ca am fost curioasa sa o descopar mai bine prin intermediul romanului ei de debut – Nu-i usor sa fugi de fericire, care statea de ceva vreme pe lista mea de lecturi.
Romanul Nu-i usor sa fugi de fericire este disponibil la Editura Trei, atat in format fizic, cat si ca audiobook, in functie de ce preferati si este o poveste captivanta despre cum varsta e doar un numar si despre cum oricine ar trebui sa aiba o sansa la fericire, indiferent de incercarile prin care a trecut pana la acel moment.
Povestea este urmatoarea: La reuniunea de 20 de ani de la terminarea liceului, Ileana, o fotografa de renume international, vine la intalnire pentru a-si depasi traumele pe care perioada liceului le-a lasat asupra ei si pentru a le dovedi celorlati ca viata ei de femeie singura si fara obligatii este mai buna decat cea a cuplurilor care se prefac ca sunt fericite.
Devenita din fata singuratica, tacuta, o femeie nonconformista, dezinhibata si libera, Ileana face exact ceea ce si-a dorit inca din adolescenta – ii face avansuri lui Bodgan, fostul ei coleg devenit intre timp politist, tata de doua fete si vaduv.
Acesta nu este la fel de deschis precum ea la o astfel de aventura nevinovata, pentru ca obligatiile lui de parinte vin pe primul loc, insa aceasta reuniune ii ofera un imbold necesar pentru ca viata lui sa iasa de pe fagasul normal.
Si usor-usor, pe parcursul a circa un an de zile, ajungem sa ii cunoastem si sa empatizam cu cei doi. Bogdan este un barbat inca tanar, inca frumos, dar pe care viata l-a incercat destul de tare si l-a lasat cu niste traume despre care ii este prea rusine sa vorbeasca. Pe langa efortul de a fi parinte si de a pune nevoile fiicelor sale pe primul loc, grijile materiale si stima de sine scazuta sunt lupte pe care trebuie sa le poarte in fiecare zi.
Ileana vine ca o raza de soara, foarte luminoasa si foarte puternica in toata aceasta poveste. Dar si ea isi are traumele ei, de la o copilarie lipsita de iubire parinteasca, la faptul ca nu a reusit niciodata sa aiba o relatie bazata pe incredere si iubire si prefera legaturile de o noapte care nu o pot face sa se implice emotional.
“O carte care propune și apoi rezolvă destine complicate, noduri dureroase în viețile familiilor sau diferite tipuri de abandon – fizic și emoțional. Prin acest debut frumos, ambițios prin temele abordate, cu o sinceritate și o căldură a stilului care te apropie de personaje și le face ușor de îndrăgit, Laura Frunză ne provoacă să ne întrebăm dacă înțelegem oare ceva din traumele prin care trecem și pe care, de multe ori, le perpetuăm la rândul nostru către generația următoare.” Simona Antonescu
Lectura este romaneasca, axata pe mentalitatea tarii noastre si pe realitatea noastra contemporana. In plus, se adreseaza generatiei mele, a oamenilor de 35-40 de ani, care au un bagaj comun si traumele unei generatii. Stilul este cursiv, calm, echilibrat, si se construieste o poveste credibila si pe alocuri emotionanta, pentru ca toti speram intr-un final fericit. Mi se pare un roman foarte bun si cursiv pentru un roman de debut.
Pentru alte recomandari de lectura puteti vizita sectiunea Carti CityFemme.
Sursa foto: arhiva personala
