Iubesc cartile inca de cand eram mica – acasa la Valenii de Munte avem o biblioteca destul de mare, la care atat eu, cat si sora mea am adaugat multe exemplare de-a lungul anilor. Am fost abonata atat la biblioteca scolii, cat si la biblioteca oraseneasca pe tot parcursul adolescentei, iar dupa ce m-am mutat la Bucuresti la facultate bineinteles ca am avut un abonament la biblioteca facultatii (insa acolo gaseam mai mult carti de specialitate).

Cand eram in liceu si mai veneam in vizita la sora mea care deja locuia in Bucuresti eram fascinata sa descopar orasul la pas (mai ales zona dintre Facultatea de Drept, la caminul careia locuia ea atunci si Piata Romana). Am prins pasajul de la Universitate inainte de renovare si mi se parea cea mai fascinanta zona – McDonald’s, multe magazine mici inghesuite, precum si o puzderie de anticariate. Imi amintesc si acum cat de fericita am fost ca mi-am luat o adevarata comoara cu doar 20-30 de lei.

Am rasfoit cartile zeci de minute si mi-am ales cartile preferate, pe care apoi m-am semnat pe toate pe prima pagina si la pagina 17 (nu ma intrebati de ce, era un obicei al meu sa ma semnez acolo). Mai apoi m-am intors in Cismigiu si am stat pe o banca si am citit vreo ora, gandindu-ma cat de frumoasa poate fi o astfel de viata boema, in care ai atat de usor acces la lucruri, la locuri, si in care istoria se afla la orice pas.

Atunci cand lucram la IBM am avut un abonament Bookster de care m-am bucurat cativa ani buni, inclusiv in perioada concediului de crestere a copilului, de cateva ori pe an imi fac comenzi destul de semnificative de carti, aproape lunar comand cartea pentru clubul de lectura iCarte, iParte, si ma bucur tare mult cand se leaga colaborari cu blogul cu edituri care imi permit sa imi aleg cartile despre care va povestesc mai apoi cu drag atat pe blog, cat si in social media.

Asa ca atunci cand am discutat cu Adina de la Anticariatul Queen Timisoara despre o posibila colaborare, una care sa ofere o a doua viata cartilor care au fost deja in biblioteca cuiva – am fost mai mult decat incantata sa accept.

Pentru ca desi iubesc mirosul de carte noua si placerea de a fi prima persoana care deschide acea carte, iubesc si ideea de a da o noua sansa la viata unei carti care a fost poate abandonata multa vreme. Exista oare notiunea de carte vintage, asa cum este si pentru haine? Pentru ca o carte este mai mult decat coperta, iar preturile oferite de anticariate sunt imbatabile!

Daca sunteti din Timisoara sau aveti drum prin oras, va recomand sa dati o fuga si in Shopping City Mall Timisoara la Anticariatul Queen Timișoara, unde o veti cunoaste pe Adina si veti descoperi o multime de comori ascunse.

Si eu am descoperit o multime, iar saptamana aceasta vin cu voi cu cate o sugestie pentru fiecare zi a saptamanii (incepand de luni, insa nu am avut timp sa public articolul mai repede):

Luni: Isabelle Autissier – Dintr-o data, singuri

Louise si Ludovic, ambii de treizeci de ani, pleaca intr-o calatorie pe mare in jurul lumii, la bordul velierului Jason. Insa esueaza pe o insula pustie, intre Patagonia si capul Horn, aproape de Antarctica. O natura de vis, salbatica, dar care se preschimba intr-un cosmar. Un barbat si o femeie indragostiti, care se gasesc, dintr-odata, singuri, avand ca insotitori pinguini, foci, elefanti de mare si sobolani. Cum sa lupte imporiva foamei si a epuizarii? Doar unul dintre ei va reveni din infern in lumea civilizata. Un roman in care doi Robinsoni moderni calatoresc in conditii extreme. O povestire tulburatoare.

Marti: Nikolai Gogol – Taras Bulba

Taras Bulba este un roman istoric publicat în anul 1835 de scriitorul rus Nikolai Gogol. El prezintă povestea romanțată a unui bătrân cazac zaporojean, Taras Bulba, și a celor doi fii ai săi, Andrii și Ostap.

Taras Bulba ilustrează cultul exagerat al lui Gogol în interpretarea trecutului, în care eroii în cronici sunt exemplari. Eroismul sălbatic al cazacilor zaporojeni, absența oricăror constrângeri morale sunt idealizate de Gogol. Cazacii lui Taras nu concep o viață pașnică, de muncă și rosturi domestice, asimilată de ei „huzurului”, și beției, așteptând lupta cu dușmanul, identificat în turcii păgâni ori în papistașii poloni, deopotrivă de anticriști.

Miercuri: G Călinescu – Enigma Otiliei

Romanul Enigma Otiliei (1938) – capodopera a epicii lui G. Calinescu – apare in forma lui autentica. Dupa 1947 cartea a fost reeditata cu modificari semnificative, impuse de ideologia comunista prin institutia cenzurii, forma corupta in care a continuat sa circule pana astazi. Enigma Otiliei este un roman citadin, al Bucurestiului de pana la Primul Razboi Mondial. Regasim lumea micii burghezii bucurestene, careia ii apartin toate pesonajele, exceptandu-l pe Leonida Pascalapol, mare mosier si intelectual de rasa. Nimic livresc, nimic inventat in atmosfera in care evolueaza personajele este covarsitoare impresia de experienta treptata, asa cum o imprima viata, cu sinuozitatile, cu surprizele, cu umbrele si luminile ei. In roman se confrunta doua lumi: cea „veche” cu cea „noua”.

Joi: Maureen Johnson – 13 plicuri albastre

13 plicuri, 4 reguli, 1 000 de dolari, un rucsac si… toata Europa la picioarele ei. Se anunta o vacanta de vara perfecta pentru Ginny, o americanca in varsta de 17 ani. In realitate, nu-i chiar asa: nu e simplu sa te trezesti de una singura pe un continent aflat la mii de kilometri distanta de casa, unde nu toata lumea vorbeste engleza si unde nu toti sunt dispusi sa-ti fie prieteni. Dar Ginny nu poate abandona misiunea pe care o are, aceea de a merge in toate destinatiile mentionate in scrisori si de a respecta intocmai instructiunile primite in cele 13 plicuri.

Vineri: Cezar Petrescu – Simfonia fantastica

“Cei doi vecini nu-şi mai găseau astâmpăr.

Se răsuceau în fotolii; aruncau sfruntate ocheade femeilor în largi decolteuri pudrate; îşi împărtăşeau indiscret păreri ghiduşe asupra sânilor, umerilor şi spinărilor expuse goale la vedere; îşi făceau aluzii deşănţate la peripeţii care-i legau, dintr-un trecut de bună seamă nu prea îndepărtat şi în orice, caz bez-metic.”

Grigore Stolnicu era silit să-i asculte. Martor fără voie, încarcerat între braţele fotoliului roşu, la început se amuzase. Sfârşea prin a-i urî cu înverşunare.

Sambata: Daniel Pennac – Zina carabina

Daniel Pennac, unul dintre cei mai faimosi scriitori francezi ai momentului, revine cu o noua povestire din ciclul Malaussenilor, care a debutat cu romanul „La capcaunii veseli”, aparut la Editura Polirom in anul 2002. „Zina carabina”, cel de-al doilea roman al seriei, continua ispravile excentricei familii din Belleville, antrenata de la copii si pina la bunici, vecini, prieteni, iubite, sefi in cea mai intortocheata intriga politista cu putinta. In aceasta lume nebuna, nebuna, nebuna, batrinele impusca tinerei, infirmierele impart medicamente interzise, bunicutii se drogheaza, golanii de cartier sint, la nevoie, baieti inimosi, politistii sint bagati in afaceri veroase si un criminal misterios (sau mai multi?) umbla nestingherit pe strazi.

Duminica: Augustin Buzura – Drumul cenușii

“Nu am citit – si nici nu cred ca exista – vreun roman aparut in Romania comunista mai subversiv la adresa regimului totalitar decat Drumul cenusii de Augustin Buzura. Termenul insusi de subversiv risca sa para nepotrivit in acest caz, caci subversivitatea presupune ascundere, evitarea confruntarii directe, subminare prin aluzie si oblicitate eventual ironica.

Or, ceea ce uimeste in paginile acestui roman, scris in 1987 si publicat in chip miraculos in 1988 in plina teroare, este tocmai transparenta si directetea discursului narativ, sustinut fie de cate un personaj, fie, mai ales, de naratorul care se confunda cu personajul principal. Nimic parabolic, nimic metaforic, trimiterile la un context social-istoric recognoscibil sunt cat se poate de clare.” – Mircea Martin

Voua va place ideea de a descoperi comori pe rafturile anticariatelor? Cand este ultima oara cand ati intrat intr-un anticariat?