Am aflat de cartea Regina frumusetii din Ierusalim de Sarit Yishai-Levi atunci cand am vazut un anunt legat de un club de carte organizat de Editura Trei ce urma sa aiba loc la finalul lunii aprilie, unde urma sa se vorbeasca despre aceasta carte.
Pentru ca imi era de multa vreme dor de un club de carte – inainte de pandemie mergeam lunar la cel organizat de Editura Litera – m-am hotarat sa particip si sa-mi comand rapid cartea. Si am comandat-o intr-adevar rapid, a doua sau a treia zi a sosit.
Chiar daca este voluminoasa (aproape 600 de pagini) si mi-a luat zile bune (mai bine zis nopti) sa o termin de citit, subiectul este unul interesant si despre care nu stiam mare lucru – viata comunitatii de evrei din Ierusalim pe parcursul a catorva generatii, pornind de la Epoca de Aur a Hollywood-ului, in zilele intunecate ale celui de-al Doilea Razboi Mondial si pana in rebelii ani ’70.
Si totul este privit prin prisma destinelor a mai multor femei puternice, care s-au straduit sa-si gaseasca propria cale in perioade de nenumarate schimbari, in timp ce aveau grija de familia lor, dar si de sufletele lor.
Astfel, trecem prin urmatoarele povesti si destine si ajungem sa le simpatizam sau antipatizam pe urmatoarele femei ale aceleiasi familii: Mercada (renumita vindecatoare) – Roza (care facea menajul in casele englezilor) – Luna (frumoasa Ierusalimului) – Gabriela (rebela care isi cauta calea).
Gabriela este fiica Lunei si nepoata Rozei (mama Lunei), iar Mercada este soacra Rozei, mama lui Gabriel, sotul Rozei.
O tragedie in familie o face pe Gabriela sa priveasca mai adanc, sa treaca de superficialitatea vietii de familie portretizata de parintii ei si sa-si puna niste intrebari. Usor-usor, de-a lungul anilor ajunge sa isi cunoasca mai bine originile si sa inteleaga cate tare duce in spate familia din care provine, dar intelege si ca toate aceste femei au ceva in comun (mai putin Gabriela, care este necasatorita) – nefericirea de a fi casatorite cu barbati care nu le iubesc.
Mai mult decat atat – au in comun singuratatea vietii in familie, aparenta ca totul merge perfect si ca familia lor este una de invidiat, neputinta de a se conecta cu propriii copii. Destinele lor sunt preponderent tragice, insa lupta lor, ambitia lor, puterea de a trece mai departe le individualizeaza si le inalta in acelasi timp.
In plus, modul in care fiecare dintre acestea percepe schimbarile istorice si modul in care le afecteaza aceste transformari este de asemenea foarte bine descris in carte. Sincera sa fiu, cel mai putin descrisa mi se pare chiar Gabriela, persoana care pune cap la cap toate istoriile femeilor din familia lor. Bine, nici cele doua surori ale Lunei nu au un rol important – ele sunt marginal descrise prin prisma relatiei lor cu Luna si Gabriela – de parca faptul ca ele vor avea casnicii fericite le face cumva de neinclus in povestea familiei.
La clubul de carte am dezbatut din plin structura cartii, micile minusuri ale romanului de debut al autoarei, insa conversatia a fost placuta – 9 femei pasionate de lectura, intr-o seara cam mohorata de primavara, intr-un restaurant dragut, intr-o sala privata, cu multe momente in care am divagat de la subiectul cartii – ce ar putea fi mai placut? 🙂
M-am bucurat sa revad cateva dintre fetele pe care le stiam de la vechiul club de carte si cumva a fost de parca timpul nu ar fi trecut deloc. Luna viitoare vom vorbi despre “Gradinile Finzi-Contini” de Giorgio Bassani si de-abia astept sa ma apuc de citit. 😀
Pentru alte recomandari de lectura puteti vizita sectiunea Carti CityFemme.
Sursa foto: arhiva personala
