La jumătatea lunii iulie am petrecut o săptămână prin țară în vacanță și am ajuns să vedem unele locuri pe care le-am mai vizitat, dar și unele noi, așa cum v-am arătat pe Facebook și mai ales în reels pe Instagram. Inițial, in aceasta perioada trebuia să mergem cu niste prieteni in Grecia, însă din păcate planurile nu s-au mai concretizat și ne-am trezit cu o săptămână de concediu, dar fără planuri.

Așa că ne-am gândit că am vrea să mergem mai degrabă la munte, pentru că la mare am fost și în luna iunie, iar eu îmi doream de ceva vreme să ajung la Rimetea, un sat din Alba despre care auzisem și citisem o mulțime de lucruri bune.

Însă doar satul respectiv nu putea să ne ofere activitate pentru întreaga săptămână, așa că ne-am orientat și la alte cazari pe traseu. Astfel, întâi am petrecut o noapte la Sibiu (de fapt, lângă Sibiu, la Șelimbăr) și după două nopți la Bungalow Floare de Colț din Rimetea am mai petrecut încă trei nopți în Sebeș, la casa Maya, o cazare cu piscină.

Sibiu

In Sibiu a fost prima oprire, unde am vizitat muzeul Brukenthal (anul trecut am vizitat casa de vara Brukenthal la circa 15 km de oraș, însă acum am văzut muzeul din centrul orașului Sibiu. Sau cel puțin o parte – erau trei tarife diferite, pentru trei zone ale muzeului – de 39 de lei, de 18 lei și de 9 lei. L-am ales pe cel de mijloc, de 18 lei, și ne-am plimbat prin curtea interioara și am văzut o parte de muzeu ce cuprindea o mulțime de tablouri, precum și ceva mobilier din acea perioadă.

Foarte drăguț, doar că Mihai a făcut caca și de-abia așteptam să găsim o baie ca sa îl schimb. 😀

Mai vizitasem centrul orașului, Podul Minciunilor, Piața Mare și Piața Mică, așa că am căutat și altceva de văzut – și ne-am decis asupra Muzeului de vânătoare “August von Spiess”, aflat cam la un kilometru și jumătate de centru.

Muzeul este de fapt o căsuță într-o zonă liniștită, locuința lui August von Spiess, care a fost transformată în muzeu. Am văzut o mulțime de exponate de vânătoare, precum căprioare, mistreți, dropii și multe alte animale, iar în zona exotica am întâlnit inclusiv o zebra. Atât Mihai, cât și soțul meu au fost foarte incantati de vizită, mai ales că am fost primiți foarte bine și am stat la povesti cu personalul muzeului (care se plângea că nu prea ajunge lumea la ei, că turiștii rămân preponderent în zona centrală).

Despre muzeu, conform Wikipedia: Muzeul de Vânătoare „August von Spiess” este un muzeu național din Sibiu, amplasat în Str. Școala de Înot nr. 4. Clădirea muzeului a fost construită pe la începutul secolului XX, cu destinația de locuință, de către colonelul August von Spiess, fost maestru de vânătoare al Curții Regale a României. În 1975, după plecarea definitivă în Germania a succesorilor proprietarului, a fost trecută în proprietatea statului român, iar în 1976 în administrarea Muzeului Brukenthal. Primul nucleu al colecțiilor muzeale l-a constituit colecția cinegetică a Societății Ardelene pentru Științe Naturale din Sibiu. La aceasta s-au adăugat ulterior „Colecția Emil Witting” (1741-1787) și colecția Spiess (peste 1000 de bunuri), precum și obiecte specifice de proveniență diversă. Patrimoniul cinegetic al muzeului cuprinde: vânat cu păr – 1202 piese, vânat cu pene – 150 piese, materiale complementare (arme, instrumente și accesorii de vânătoare). Cea mai mare parte a trofeelor a fost recoltată în perioada interbelică, dar există și piese recoltate la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ele provin din Carpații României, iar multe dintre acestea au fost medaliate la expoziții și concursuri naționale și internaționale. Colecția mai cuprinde și trofee exotice, precum și arme africane de vânătoare care constituie un punct de atracție aparte al muzeului. La ora actuală, patrimoniul muzeal numără cca. 1.600 piese, unele cu o vechime de peste 100 de ani, achiziționate de la colecționari sau provenite din donații acumulate începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea.

După ce am mâncat undeva prin centru, ne-am pornit către cazarea noastră, unde ne-am făcut un dus și ne-am odihnit. Ca o paranteză, soțul meu a găsit în Șelimbăr o cazare cu 70 de lei pe noapte, într-o camera mare, curată, cu apă caldă, cu o curte cu mese și bănci din lemn. Deci condiții wow pentru banii pe care i-am dat, nu am mai găsit de ani de zile cazare la banii ăștia!

Muntele Gaina si Targul de Fete

A doua zi, Mihai ne-a dat trezirea la 6 dimineața. Si pentru că era gălăgios și nu reușeam să ne înțelegem cu el, am decis sa plecăm mai departe, către muntele Găina, unde fix in perioada in care am pornit noi prin tara avea loc Targul de Fete, festival care are loc anual și despre care auzisem încă din copilărie.

Amuzant este că Mihai zicea des fie că mergem pe Muntele Găina, fie pe Muntele Cocoș, în funcție de cum își aducea aminte. Iar la scurt timp după ce ne-am pornit, Mihai a adormit mare parte din drum.

Cu circa 18 km înainte de a ajunge, drumul devine foarte prost (cel puțin pe partea pe care ne-a dus GPS-ul, pentru că sunt două părți pe care se poate urca pe munte) și ne-a luat cam o oră să urcăm. Sus pe munte este un platou foarte mare, unde erau o mulțime de tarabe, de terase, o scenă și o mulțime de oameni. Ne-am plimbat de la o tarabă la alta, am băut cafea, am mâncat o clătită uriașă, am cumpărat magnetei, cam ceea ce faci pe la un festival. Nu am stat sa mâncăm mici (6 lei micul) sau grătar (9 lei /100 g), pentru că urma să ajungem la cazare, unde aveam grătar si o multime de carne, cârnați și alte lucruri luate special pentru grătar.

In plus, undeva după ora 11 a început și spectacol, unde am stat ceva mai bine de jumătate de oră și am urmărit o mulțime de dansuri tradiționale din zonele din jurul muntelui, iar Mihai a fost absolut fascinat. In zilele următoare și-a tot amintit de dansuri și zicea că “fetele dansau frumos”, “băieții dansau frumos”.

Rimetea

Ajunși la cazare la Floare de Colț, ne-am bucurat de o căsuță cu doua paturi single (m-am cam înghesuit cu Mihai, pentru că el se foiește mult noaptea) într-o zonă răcoroasă, in timp ce în restul țării era caniculă. Avea o curte imensa, cu copaci, leagăn, loc de joacă pentru copii, două foișoare pentru grătar, precum și două zone de wc și dusuri. Curățenie exemplară, iar noi ne-am cazat de duminică, ceea ce a însemnat că nu au fost foarte multi turiști în același timp cu noi.

Undeva pe la ora 8-9 seara se făcea răcoare, iar mai apoi frig de-a dreptul. In camera ne-am învelit cu pilote și mai aveam de rezervă încă o pilotă și o pătură groasă.

A doua zi ne-am plimbat prin Rimetea și prin împrejurimi, la cetatea nobiliară Costești. Am văzut moara de apa din Rimetea, ne-am plimbat prin centrul satului, iar apoi ne-am oprit la un restaurant de acolo din centru și i-am luat o ciorbita lui Mihai, pentru că ne-am gândit că are nevoie și de altceva in afara de grătar. 🙂 Muzeul din cadrul primăriei era inchis (fiind luni), dar Mihai s-a jucat în schimb puțin în parculetul de peste drum de primărie, care tocmai era amenajat.

Satul e frumos, pitoresc, curat, însă mi se creaseră niste așteptări nerealiste bazate de ceea ce am citit pe internet despre acest sat. Adica daca aveti drum prin zona – puteti sa-l vizitati, dar nu va faceti special concediul in jurul acestui sat, asa cum am fost eu tentata sa o fac.

Cetatea Alba Iulia

După două nopți petrecute aici, am plecat mai departe și ne-am dus să vizitam cetatea Alba Iulia. Ne-a plăcut tare mult! Este foarte bine îngrijită, este mare, ai ce vedea, de la biserici la muzee și localuri nenumărate.

In plus, doar o simplă plimbare de-a lungul cetății e motiv suficient de vizită (nu e cu intrare, doar la muzee se plătește).

Noi am vizitat Catedrala Încoronării, unde au fost încoronați regele Ferdinand și regina Maria, Catedrala romano-catolică și Muzeul Unirii. Cred că am fi stat ceva mai mult daca Mihai ar mai fi avut răbdare, dar era obosit și deja nu prea ne mai înțelegeam cu el.

Ne-am intors mai apoi si am mâncat în Sibiu, la un all you can eat chinezesc (60 de lei de persoană) și ne-am dus la următoarea cazare, la Sebes.

Aici, la Casa Maya am petrecut trei nopți. Am făcut grătar, ne-am relaxat in piscina, ne-am jucat cu pisici, câini, iepurași, ne-am jucat cu mingea, la locul de joacă și ne-am relaxat. 🙂

Sarmizegetusa Regia

In ultima zi de cazare aici am mers sa vizitam și Sarmizegetusa Regia, un loc de pelerinaj din vremea dacilor, foarte frumos întreținut și curat. Am urcat puțin și pe jos (cam un kilometru) și ne-am învârtit în jurul rămășițelor templelor, ne-am bucurat de liniște, am făcut poze și Mihai a mâncat ceva dulce.

Vineri dimineață ne-am decazat și am pornit spre Transalpina, un bonus în călătorie, pentru că nu am avut în plan plecând de acasă să ajungem și pe aici.

Am mers incet, am admirat peisajul, vremea buna si aerul curat si am facut si o pauza de picnic dupa-amiaza. Si desi initial aveam in plan sa mai stam doua nopti cu cortul undeva, am hotarat pana la urma sa ne intoarcem acasa si sa ne si odihnim putin inainte de a reveni la programul nostru normal.

Sper ca v-a placut sa aflati mai multe despre concediul nostru! Oricum, am incercat sa va tin la curent prin postari pe Facebook si mai ales reels pe Instagram! 🙂

Sursa foto: arhiva personala