Nu sunt genul de persoana care sa citeasca prea des carti din domeniul parenting si nu cred ca v-am facut vreo recomandare de genul asta pana acum, insa cartea Parentajul porneste din interior / Cum sa crestem copii puternici, sadindu-le increderea in sine de dr. Holan Liang (traducerea este oarecum nefericita, suna mult mai bine in engleza: Inside Out Parenting: How to Build Strong Children from a Core of Self-Esteem) mi se pare o carte buna de citit daca ai un copil de cel mult 5-6 ani, cand inca poti pune in aplicare cateva din sfaturile primite aici.

Am citit cateva carti pentru parinti mai ales in perioada sarcinii, cand eram cam panicata ca nu o sa ma descurc cu ingrijirea copilului si cand imi faceam tot felul de griji despre toate lucrurile ingrozitoare care exista pe lumea asta si de care nu il pot feri (temerile alea tot exista, dar sunt impinse intr-un coltisor al mintii, nu-si mai fac de cap tot timpul, insa recunosc ca am avut un fel de atac de panica pe 24 februarie, cand am aflat despre situatia din Ucraina…).

Dupa aceea lucrurile s-au reglat, nu am mai simtit nevoia de carti de parenting, mi-am cautat informatii punctuale online si putinele carti care mi-au mai picat in mana m-au dezamagit, precum una despre cum sa faci fata tantrumurilor copiilor intre 1 si 3 ani (nu mai stiu cine a scris-o, nu am citit-o pana la capat oricum), care nu mi s-a parut ca imi aduce nimic nou, mi s-a parut foarte simplista si nerealista.

De aceea cand am decis sa frunzaresc putin Parentajul porneste din interior nu ma asteptam sa gasesc lucruri utile mie, ci ma gandeam sa fie o lectura usurica intre altele mai grele, sa schimb putin genul dupa ce am citit “Aventurile lui Augie March” de Saul Bellow, o carte frumoasa, dar mare si destul de stufoasa.

Dr. Holan Liang este un medic din Marea Britanie, care s-a mutat aici cu familia din Taiwan cand era copil si care in acest moment este casatorita si are doi copii. Ca specializare psihiatru de copii si adolescenti, a studiat medicina la Universitatea Cambridge si este formata in terapie cognitiv-comportamentala. Avand acest background, te-ai gandi ca este o specialista in cresterea copiilor, care nu da gres, si care o sa ne puna pe tava solutiile minune de a-i creste pe cei mici.

Ei bine, nu chiar, ne povesteste cu umor si seninatate toate acele momente in care i-a fost si ei greu, in care nu si-a dat seama ce ar trebui facut, cand s-a inchis in baie ca sa scape de cei mici si multe altele. Dar vine si cu exemple bune, nu neaparat cu sfaturi, dar cu gandurile ei – iar multe dintre ele sunt in rezonanta cu ceea ce gandesc eu, probabil de aceea m-a captivat atat de tare si am citit-o in doar doua zile.

Cel mai important mi se pare faptul ca mitul conform caruia nu trebuie sa ii arati copilului iubire pentru ca ti se urca in cap nu e corect. Ba din contra, poti sa ii arati cata iubire vrei, poti sa il lauzi cat de mult vrei (pana pe la 4 ani poti sa ii zici ca e cel mai frumos, destept, talentat, curajos etc din lume, urmand ca dupa aceasta varsta sa nu mai hiperbolizam), sa il feliciti pentru orice reusita, cat de mica, dar sa il incurajezi sa munceasca in continuare, pentru rezultate si mai bune.

Cei 7 ani de acasa sunt esentiali – si nu numai pentru bunele maniere pe care le invata in familie, ci pentru ca aceasta este fundatia pe baza caruia se va forma ca om (de aceea doctorita ne sfatuieste sa apelam cat mai putin la bone, ci mai mult la parinti si bunici, daca se poate), in care cel mic isi capata incredere in sine, isi cunoaste valoarea, isi defineste identitatea si personalitatea.

Oamenii care se tem ca nu sunt destul de buni (sa faca ceva sau sa fie iubiti de cineva), oamenii care se inchid in sine si nu vorbesc despre ce simt, ci se consuma sunt acei copii care nu au gasit destul de multa deschidere si sustinere din partea parintilor lor in primii lor ani de viata.

Nu pot sa zic ca o sa fac ceva fundamental diferit dupa ce am citit aceasta carte, ba chiar cred ca o sa o recitesc peste vreo doi ani, sa vad daca imi pot lua niste invataturi din ea si atunci, insa ma bucur ca imi valideaza cumva ca sunt pe drumul cel bun, ca intuitia mea este corecta si ca fac ceea ce pot eu mai bine pentru a creste si a educa un copil curios, istet, sanatos si ambitios.

Voi cititi carti de parenting? Aveti recomandari din aceasta categorie?

Pentru alte recomandari de lectura puteti vizita sectiunea Carti CityFemme. 

Sursa foto: arhiva personala