Toată lumea iubește dulceața, iar clătitele au un farmec aparte atunci când lângă ele apare cel puțin o dulceață de casă. La țară, gospodinele foloseau fructele pe care le aveau în gospodărie, pentru a nu se strica și pentru a le avea drept provizii pe timp de iarnă. 

Unele rețete de dulcețuri s-au transmis, în mare secret, de la mamă la fiica, constituind mândria gospodinei, specialitatea casei și deliciul celor care le consumă. Însă dulcețurile sunt destul de pretențioase, prepararea lor constituind un adevărat examen pentru o gospodină. Trebuie pregătite în vase speciale, folosite numai în acest scop: pot fi din aramă, bine cositorite sau cratițe smălțuite, mai groase, în perfectă stare, cu smalțul intact.

Este bine ca dulcețurile să se prepare în cantități mici. Dacă se prepară din cantități mai mari de zahăr și fructe, dulceața nu va mai fi aspectuoasă, deoarece atât fructele, cât și siropul fierb prea mult și se închid la culoare, primind o nuanță maronie.

Toate ustensilele folosite pentru pregătirea dulcețurilor, la fel și șervețelele, trebuie să fie foarte curate. 

Trebuie sa țineți cont ca siropul nu se leagă la fel pentru orice dulceață. Când fructele sunt mai zemoase, siropul trebuie să fie mai bine legat, dacă însă fructele sunt mai tari și deci au puțină zeamă, siropul se lasă mai puțin legat, pentru ca fructele să fiarbă suficient.

Când siropul începe să clocotească și la suprafața acestuia apar bășicuțe, se încearcă dacă este suficient de concentrat, luând o linguriță pe o farfurioară și lăsându-l să se răcească. 

Sunt unele fructe (caise, prune, piersici etc.) care pentru a-și păstra forma, trebuie să fie ținute în apă de var sau bicarbonat, înainte de a fi introduse în sirop, pentru a se întări. Apa de var se obține stingând într-un vas curat 1/4 kg var în 2 litri de apă rece. După ce varul a fiert și apoi s-a stins, se lasă până a două zi pentru a se limpezi. Varul gros se depune la fund, iar deasupra se ridică apa limpede, care se scoate ușor, cu ajutorul unui polonic, pentru a nu se tulbura. 

Înainte de a lua dulceața de pe foc, când este aproape gata, se adaugă zeamă de la 1/2 lămâie sau sare de lămâie (un vârf de cuțit, dizolvată în puțină apă caldă). La fructele foarte dulci, cum sunt cireșele amare sau albe, prunele coapte etc. se poate adăuga chiar zeama de la o lămâie întreagă, pentru a evita zaharisirea dulceții. 

Ușor-ușor ne întoarcem către hrana tradițională și preferăm să facem noi în casă dulcețuri, gemuri și compoturi, chiar dacă nu locuim la țară și fructele respective nu ne așteaptă să le culegem din copaci. 🙂 

Pentru alte articole din aceasta categorie puteti accesa sectiunea Culinar CityFemme.

Sursa foto: pixabay.com