Viata mincinoasa a adultilor este un roman care o are in prim-plan pe Giovanna, o tanara din Napoli al carei univers este complet zdruncinat atunci cand il aude pe tatal ei spunandu-i mamei ei ca fata seamana tot mai mult cu matusa Vittoria, sora lui dispretuita, despre care Giovanna nu stie nimic. Pana atunci avea siguranta iubirii tatalui sau, dar din acel moment nimic nu mai pare cert, ea nu se mai regaseste, nu stie daca este o personalitate distincta sau o copie a matusii, si va face tot posibilul sa o cunoasca pe cea a carei existenta i-a fost pana atunci ascunsa.

Pana la urma parintii sai vor ceda in fata acestei dorinte si o vor duce pe Giovanna sa o cunoasca pe matusa Vittoria – din acest moment i se deschide un nou univers in fata, cunoaste persoane noi, rude despre care nu stia nimic, baieti care o plac, intra intr-o biserica (ceea ce cu parintii sai nu se intamplase) si ajunge sa se indragosteasca.

Insa este cumva prinsa la mijloc intr-un Napoli cu doua fete – una este a orasului cult, elevat, pe care il cunoaste alaturi de parinti si prietenele din copilarie, a doua este mahalaua, loc al excesului, vulgaritatii si sexualitatii. Minciuna isi va face si ea usor-usor loc in aceasta dualitate, fie ca este vorba de minciuna prin omisiune, minciuna ca sa nu raneasca pe altcineva sau minciuna de dragul de a minti.

Totul se amesteca si cu perioada adolescentei, a cautarii de sine, iar o Giovanna confuza va trebui sa gaseasca singura raspunsul la o multime de intrebari care o macina, maturizarea fiind doar la un pas.

Pe mine romanul m-a captivat, l-am citit cu sufletul la gura si foarte repede, autoarea are un stil de neconfundat care te face sa te afunzi in mahalaua din Napoli, te taraste, te ridica, te scutura si te face sa iesi de acolo de parca ai fi de-al locului, de parca intamplarile pe care le-ai citit ar fi ale tale, de parca personajele din carte sunt prietenii sau dusmanii tai personali.

Mi se pare fascinant ca in ziua de astazi o scriitoare poate sa-si aleaga un pseudonim si sa scrie nestingherita o multime de romane bine primite la public, fara ca nimeni sa-i descopere identitatea. Acesta este cazul Elenei Ferrante, autoarea italiana care a scris Tetralogia Napolitana, o serie de patru volume absolut fascinante, care povestesc viata extrem de diferita a doua prietene – Lenu si Lila. V-am povestit despre fiecare dintre cele patru volume la momentul respectiv (Prietena mea geniala, Povestea noului nume, Cei care pleaca si cei care raman, Povestea fetitei pierdute).

Ei bine, nici Viata mincinoasa a adultilor nu este mai prejos, este un roman a carui actiune se petrece tot in Napoli, semn ca acest oras ii este bine cunoscut autoarei. Tipologiile de personaje sunt foarte bine individualizate, ajungem sa cunoastem persoane atat din medii elevate, precum profesori universitari, profesori, persoane din clasa de mijloc, dar si femei care fac curatenia cu ziua, casnice, preoti, casnice etc. Tensiunile dintre clase sociale, suprapunerea vulgaritatii si a frumusetii, banii sau lipsa lor, prietenia dintre femei, precum si relatiile dintre copii si parinti sunt doar cateva dintre temele pe care le puteti regasi in acest roman.

Asa cum spuneam, maturizarea vine brusc si oarecum dureros. Sunt de acord cu alegerile personajului principal? Poate ca nu, dar cine sunt eu sa ii spun autoarei cum sa-si ghideze personajele? Cine stie, poate romanul este chiar autobiografic, pentru ca de multe ori viata bate filmul.

Am crescut intr-o lume in care parea normal ca barbatii (tati, frati, iubiti) sa aiba dreptul sa te loveasca pentru a te corija, sa te educe ca femeie, in fine, pentru ca-ti voiau binele… – Elena Ferrante

“Cand eram foarte mica – pe la doisprezece – treisprezece ani – eram absolut convinsa ca o carte buna trebuie sa aiba un barbat drept erou si lucrul asta ma intrista foarte tare. Dar dupa vreo doi ani faza aceea s-a incheiat.” – Elena Ferrante

Elena Ferrante este considerata una dintre prozatoarele contemporane cele mai puternice, o stilista desavarsita, cu o intuitie artistica iesita din comun, care a castigat admiratia mai multor scriitori celebri – Jhumpa Lahiri, Elizabeth Strout, Claire Messud – si a unor critici importanti: James Wood, John Freeman, Eugenia Williamson etc. Dar, fara indoiala, primirea cea mai calduroasa a avut-o din partea cititorilor, care au descoperit o autoare ce le vorbeste intr-un stil plin de frumusete si de forta despre sentimentul de apartenenta, despre relatiile umane, dragoste, familie si prietenie.

Dincolo însă de teoriile lansate, de speculații legate de misterioasa identitate a unui autor care cunoaște succesul, Elena Ferrante și oricine s-ar ascunde în umbra anonimatului demonstrează că în era tehnologiei și a imaginii, cartea, povestea bine și temeinic rostită contează mai mult decât cine a plămădit-o. – dintr-un articol Digi24.

Voi ati citit Viata mincinoasa a adultilor? Cum vi s-a parut?

Pentru alte recomandari de lectura puteti vizita sectiunea Carti CityFemme. 

Sursa foto: arhiva personala