Interviul de astazi ne-o prezinta pe Cristina Istrati, scriitoare si copywriter, care a scris pana in prezent doua romane – “Confuzie Seducatoare” si “Ispita nobila”, doua povesti de dragoste surprinzatoare, pline de mister. Asa ca am vrut sa aflam cum este femeia din spatele cartilor, sa o cunoastem mai bine si sa vedem daca si ce ne mai pregateste ea mai departe.
Sper sa va placa! 🙂
- Buna, Cristina, poți să începi, te rog, prin a ne spune câteva cuvinte despre tine?
Ma numesc Cristina Istrati, m-am nascut la Tecuci, in judetul Galati si in prezent activez ca scriitoare si copywriter, avand un business online in acest domeniu.
- Care a fost parcursul tău profesional înainte de a incepe sa scrii carti?
Cand eram studenta, am lucrat o luna de zile la o firma de organizare de evenimente aici in Bucuresti. Asta se intampla in iunie/iulie 2007. Atunci mi-am dat seama ca a fi angajat nu mi se potriveste si ca trebuie sa fac ceva pe cont propriu. Pe urma, intr-o noapte de august (acelasi an) am avut un vis, vis in care m-am vazut scriind carti. Si asta e tot ce am facut de atunci si pana azi, incluzand desigur si anul 2016 cand mi-am creat business-ul online de copywriting. 🙂
- Care este procesul creator? De unde iti vine inspiratia si cat de mult trece de la idee la romanul finit?
Inspiratia pentru mine vine intai si intai sub forma unei idei, ideea unei povesti sau a unui roman. E ca samanta ce devine copac mai tarziu. Pe urma incepe munca propriu-zis: a dezvolta aceasta idee pana la punctul ei final, acel punct care anunta sfarsitul povestii sau al romanului.
De unde imi vine inspiratia? Din singurul loc posibil si din care vine inspiratia de orice fel: de la Dumnezeu.
- Poti sa ne povestesti putin despre cartile pe care le-ai publicat pana acum?

Da, cu drag. Primul meu roman scris si publicat se numeste “Confuzie Seducatoare”. L-am scris in 6 luni, din august 2007 pana in ianuarie 2008 si l-am publicat in martie 2009. Inima romanului reprezinta povestea de dragoste dintre Lucas Brown, un om de afaceri american si Divine Anderson, o fata pasionata de film si actorie, dar care lucreaza si ca receptionista la un hotel de lux din Los Angeles.
Si Lucas este pasionat de film si din dorinta de a regiza propria creatie, face un casting pentru a gasi fata potrivita pentru personajul feminin principal din filmul sau. Asa se intalnesc cei doi, si pentru amandoi este dragoste la prima vedere.
Singura problema este ca Divine seamana foarte mult cu sotia decedata a lui Lucas, si aici apare conflictul pentru el: o iubeste pe Divine pentru ea insasi sau o iubeste pentru ca prin ea retraieste zilelele fericite de odinioara cu sotia lui?

Cel de-al doilea roman se numeste “Ispita nobila”, si l-am scris intre 2008 si 2011. Aici povestea este alta pentru ca si timpul si spatiul sunt altele: Austria secolului al XIX-lea.
Cȃnd Elisabeth Waidhofen decide să plece din satul ei natal, Vősendorf, către capitala țării, Viena, nu are nici cea mai mică idee că acolo ȋși va găsi și adevărata dragoste. Cum ar putea? O domnișoară de doar 19 ani, cu gȃnduri de a-și crea un viitor la Viena, nu are timp de dragoste. Dar asta se schimbă cȃnd, ȋn seara Balului Anual al Ceaiului, drumul i se intersectează cu cel al frumosului conte, Andreas von Hochwaltmont.
Povestea lor e departe de a se împlini ȋntr-o manieră normală sau liniștită… Nu.
Soarta le scoate ȋn cale diferențele dintre ei, chiar și piedici de tot felul, dar ȋnsăși lupta pentru iubirea lor este cea care le arată că ei sunt făcuți unul pentru celălalt și că sunt uniți de o dragoste pură, autentică, arzătoare. Cum reacționează Elisabeth cȃnd șireata Iulia von Rosboud ȋi spune că Andreas o privește doar ca pe un trofeu demn de a fi obținut?
Cum reacționează Andreas cȃnd află că Elisabeth nu este contesa bogată și cochetă pe care el o credea a fi, și că ȋn spatele rochiilor frumoase se află o fată săracă care muncește ȋntr-o cȃrciumă pentru a se ȋntreține? Va ține el cont de aceste detalii sociale sau ȋși va asculta inima care-i șoptește ca el o iubeste pe Elisabeth…? Ce taină ascunde Horst Volker, primarul din Vősendorf? Pe cine capturează el și-l ține departe de familie vreme de 19 ani? Pe cine plătește ca să se asigure că totul decurge conform planului? Oare va veni ziua cȃnd acest mizerabil va plăti pentru tot răul făcut? Şi Karl von Becker…Ce intenții mȃrșave are acest nelegiuit pentru Christine, sora lui Andreas?
- Care este cea mai frumoasa reactie pe care ai primit-o de la un cititor / o cititoare?
Cea mai frumoasa reactie a fost cand o cititoare, care e si o prietena de-a mea, mi-a spus ca datorita citirii romanului meu a creat un nou context pentru latura romantica a vietii ei si acest context nou a atras spre ea barbatul cu care are o relatie si acum. Cand mi-a impartasit toate acestea mi-a devenit limpede puterea creatoare a cuvantului scris, pentru ca atunci cand evadam intr-o poveste pierdem notiunea de timp si spatiu si fizic, si lasam la o parte rezistenta specifica fiintei umane. Si astfel, contopiti cu povestea pe care o citim, devenim noi insine un taram de magie in care posibilitati infinte sunt disponibile noua.
- Te-ai lovit pana acum de sindromul impostorului? Cum ai gestionat teama/neliniștea respectiva?
Da, de multe ori, si mi se pare uluitor ca inca experimentez asta. Mi-ar placea sa pot privi acest sindrom in ochi si sa-i spun: Hey, mai scuteste-ma. Am scris deja doua romane, am scris peste 80 de povesti si lucrez acum si la al treilea roman. Pe bune, tu chiar vii la mine? Altceva nu ai de facut? Hahaha. 😀
Zau, asa as face. Acum e funny, dar cand esti capturat de acel moment in care simti ca esti o frauda – atunci nu prea mai e funny. Cum am gestionat teama? Cred ca e mai degraba ceva cu care inveti sa traiesti pentru ca nu cred ca ea va disparea vreodata cu adevarat. Asa e fiinta umana. Vom avea mereu indoieli in privinta noastra si a abilitatilor noastre indiferent de succesele numarate.
Mai folositor e, cred eu, sa acceptam ca face parte din noi si sa fim in pace, caci daca ne luptam cu ea nu facem decat sa ne ingreunam singuri situatia. Imi place exemplul dat de intelepciunea estica: fii observatorul gandurilor tale. Si cand vezi ca apare aceasta teama, poti sa-i spui ca o iubesti, ca-i multumesti ca a aparut, dar ca prezenta ei nu e necesara. Astfel, se schimba energia si geniul interior are loc sa se exprime.
- Urmeaza o alta carte? Ce alte planuri mai ai si ne poti impartasi si noua?
Da, cu siguranta. Lucrez acum la al treilea roman, plasat in 1910, chiar in comuna mea natala, Matca. Pe atunci era sat si centrul romanului e reprezentat de povestea de dragoste ce se naste intre preotului satului la acel timp, Alexandru Calugarul si o femeie din sat, o enoriasa de fapt, pe nume Marioara Avramescu. Vor avea multe de infruntat si de depasit, prejudecatile timpului si ale mediului rural fiind unul dintre aceste lucruri. Dar mai cu seama, pentru ei incercarea cea mai mare va fi sa depaseasca propriile lor prejudecati si convingeri limitative si ziduri interioare, caci aici e cheia.
Si alt salt pe care fiecare dintre ei trebuie sa-l faca consta in a face o alegere. Pentru Alexandru intrebarea e daca renunta la preotie, pe care o considera misiunea lui pe pamant ca sa fie cu femeia iubita sau renunta la ea si ramane fidel misiunii lui preotesti? Si pentru Marioara e la fel. Risca totul pentru Alexandru, barbatul iubit sau renunta la el si-si continua viata alaturi de familia ei?
- Spune-ne ceva și despre timpul tău liber – mai ai? Care sunt hobby-urile tale, cum îți place să te relaxezi?
Da, mai am si timp liber, slava Domnului. Ca hobby-uri, imi place fotografia, imi place sa petrec timp in natura, sa citesc, sa ma plimb cu bicicleta, imi place sa desenez si sa ascult muzica clasica. Si-mi plac enorm de mult drumetiile si calatoriile! Acestea au prioritate pentru mine, intrucat imi hranesc mintea si sufletul.
- Ce sfat ai da cititoarelor CityFemme legat de lectura si de scris?
Daca e vorba de lectura, cititi tot ce va cade in maini. Asa veti putea distinge lectura buna de cea slaba. Si legat de scris, daca simtiti o chemare spre el, scrieti. Scrieti din tot sufletul si cu toata inima. Focul creatiei sa arda mereu in voi caci e insasi legatura voastra cu Divinul. Iar pentru acele care nu vor sa scrie romane si sa publice, tineti macar un jurnal si scrieti acolo. Lumea asta arunca mult praf pe sufletele noastre, si daca nu de dragul de a publica, atunci macar scrieti in jurnal ca sa va limpeziti sufletul si mintea.

- Multumim, Cristina, pentru frumoasele raspunsuri! Asteptam cu drag urmatorul tau roman!
Pe Cristina o puteti gasi si pe site-ul ei sau pe contul de Instagram.
Pentru alte interviuri puteti intra pe sectiunea dedicata de Interviuri CityFemme.
Sursa foto: arhiva personala a Cristinei