Daca ati urmarit alaturi de noi calatoria prin arta modernă și contemporană, atunci stiti ca pana acum am vorbit despre Gustave Caillebotie, Frederic Bazille si Berthe Morisot. Articolul de astazi il dedicam mult mai cunoscutului Pierre-Auguste Renoir, despre care cu siguranta ati auzit mai multe.
Pierre-Auguste Renoir, (n. 25 februarie 1841, Limoges, Franța – mort 3 decembrie 1919, Cagnes) este un pictor francez asociat cu mișcarea impresionistă. Lucrările sale timpurii erau în mod obișnuit instantanee impresioniste ale vieții reale, pline de culoare și lumină strălucitoare. Cu toate acestea, la mijlocul anilor 1880, el renunță la aceasta mișcare și aplică o tehnică formală mai disciplinată portretelor și picturilor de figuri, în special a femeilor.

Renoir s-a născut într-o familie de artizani. Tatăl său, croitor care avea șapte copii, s-a mutat împreună cu familia la Paris în jurul anului 1845. Renoir și-a demonstrat darul de la o vârstă fragedă. Părinții îl trimit ucenic, la 13 ani, să lucreze într-o fabrică de porțelan, unde a învățat să decoreze farfurii cu buchete de flori. In 1862 începe sa urmeze cursuri de seară de desen și anatomie la École des Beaux-Arts, precum și lecții de pictură la studioul lui Charles Gleyre.
Opera lui Renoir este o ilustrare perfectă a acestei noi abordări în gândire și tehnică. Folosind lovituri mici, multicolore, el a evocat vibrația atmosferei, efectul strălucitor al frunzelor și, în special, luminozitatea pielii unei tinere femei în aer liber.
Situația sa financiară se îmbunătățește considerabil în aceasta perioadă, s-a căsătorit în 1890 cu Aline Charigot, iar expoziția care i-a fost organizată în 1892 de dealerul Paul Durand-Ruel a avut un mare succes. Viitorul lui Renoir era asigurat.

Renoir a avut primul său atac de reumatism în 1894 și, pe măsură ce atacurile au devenit din ce în ce mai frecvente, a petrecut mai mult timp în sudul Franței, unde clima era mai bună pentru sănătatea sa. În jurul anului 1899 a căutat refugiu în micul sat Cagnes; în 1907 s-a stabilit definitiv acolo, cumpărând moșia Les Collettes, unde și-a petrecut restul vieții.
În 1910 nu mai era capabil să meargă. Deși infirmitatea sa a devenit din ce în ce mai constrângătoare, Renoir nu a încetat niciodată să picteze; când degetele nu mai erau suple, a continuat legându-și pensula de mână.
Soția lui Renoir a murit în 1915, după ce s-a întors de la Gérardmer, unde se dusese să-l vadă pe fiul lor Jean, care fusese grav rănit în război și care urma să devină un regizor important. Renoir a supraviețuit soției sale cu patru ani.
Cu câteva luni înainte de moartea sa, a reușit să meargă la Paris pentru a vedea Portretul doamnei Georges Charpentier, care fusese dobândit recent de stat. Cu acea ocazie, mai mulți prieteni l-au condus pentru ultima dată prin Luvru pentru a vizualiza capodoperele pe care le venerase de-a lungul vieții sale.

Acest articol face parte din rubrica dedicata artei si artistilor, intitulata Călătorie prin arta modernă și contemporană. Cea care ne va fi ghid in aceasta lume este Raluca, care ne va impartasi mai multe din pasiunea ei pentru arta si frumos in general.
Raluca este Artist și Curator independent cu specializări în Arta Moderna și contemporana; Fotografie si Fashion Design. Activitatea artistica și-o desfășoară în UK și România, iar de peste 7 ani participa la activități de voluntariat artistic și organizează cursuri de arta. Mai multe despre Raluca si proiectele ei puteti afla de pe paginile de Instagram Pal Sui, Contemporaryartcurator_palsui, pe pagina de Facebook Pal Sui Studio, precum si pe grupul de Facebook CONTEMPORARY ART.
Pentru mai multe articole din aceasta categorie puteti urmari sectiunea Diverse CityFemme.
10 Replies to “Călătorie prin arta modernă și contemporană (4)”