Frumoasele adormite este cel mai now thriller marca Stephen King, scris de aceasta data in colaborare cu fiul sau, Owen. Romanul de peste 800 de pagini nu este genul de carte de citit la metrou, pentru ca dimensiunea voluminoasa nu-l face potrivit pentru asta, insa avantajul este ca este un roman care curge si devine astfel foarte usor de citit. Eu l-am imprumutat de la Bookster si l-am citit in circa doua saptamani.

Sunt pasionata de tot ce poarta marca Stephen King, fie ca vorbim de romanele pe care le-am citit, precum Carrie sau Misterul regelui. Despre scris, precum filmele IT, The Shinning sau Cimitirul animalelor sau precum serialul Castle Rock. Banuiesc ca asta se datoreaza faptului ca sunt pasionata de genul horror in general (desi am lasat-o ceva mai moale momentan, pentru ca acum post sarcina simt ca nu mi se potrivesc aceste emotii negative puternice 🙂 ).

Si cand stai sa te gandesti ca daca sotia sa, Tabitha, n-ar fi recuperat romanul lui Stephen King de debut, Carrie, de la gunoi, acesta s-ar fi lasat probabil de scris – atunci poti sa-ti dai seama ce pierdere majora ar fi fost pentru literatura acestui gen…

Frumoasele adormite nu prezinta elemente horror; este insa o fictiune cu elemente de supranatural. In oraselul Dooling (si in toata lumea de altfel) se instaleaza o boala misterioasa – in momentul in care femeile adorm, intai in jurul capului, iar mai apoi in jurul intregului corp se formeaza un cocon din fire albe, asemanator cu coconul moliilor, iar acestea nu se mai trezesc.

Daca sunt trezite cu forta – acestea reactioneaza violent. Boala va purta numele Aurora. Cele putine femei ramase treze (care incearca cu tot dinadinsul sa nu adoarma) si barbatii sunt cuprinsi de panica si vor incerca sa gaseasca o solutie, un antidot.

Insa atunci cand regulile normale ale societatii nu mai functioneaza, totul se transforma in haos. Unii sunt depasiti de situatie, in timp ce altii se ridica deasupra statutului lor si fac ceea ce trebuie facut.

Exista insa si o exceptie – Evie Black, detinuta in penitenciarul pentru femei din Dooling, este singura femeie care adoarme si se trezeste dupa bunul plac, fara sa fie afectata de boala. Oare detine ea secretul bolii? Este ea cauza bolii? Care este rolul ei? De aici taberele vor fi impartite intre cei care vor s-o apare cu orice pret si cei care vor s-o captiveze si la nevoie chiar s-o ucida.

Vom descoperi insa ca femeile adormite se trezesc intr-o alta lume, in Orasul Nostru, unde vor fi nevoite sa-si contruiasca viata de la zero. Va fi aceasta lume mai buna decat cea lasata in urma sau isi vor dori sa se intoarca in lumea din care au plecat, condusa de barbati?

Autorii introduc o multime de personaje in scena – nici nu e de mirare, tinand cont ca este un volum atat de mare (si din care s-au facut taieturi serioase, dupa cum am aflat), printre care Evie Black, femeia misterioasa care nu este afectata de boala, Clint Norcross, seful sectiei de psihiatrie din Penitenciarul pentru Femei din Dooling, Lila Norcross, sotia acestuia si seriful orasului, fiul lor Jared, Janice Coates, directoarea penitenciarului si fiica acesteia, Michaela Morgan, care este reporter, Frank Geary, hinger in Dooling, Elaine si Nana, sotia si fiica acestuia, precum si o multime de alti localnici si detinute din penitenciar.

Toate personajele sunt bine creionate si vom intalni o multime de tipologii, cu defectele si calitatile lor, avand astfel o fresca a sociatatii in general, iar povestea in sine este captivanta si te face sa citesti cu interes si sa te intristezi usor atunci cand ajungi la finalul cartii, pentru ca aceasa calatorie a ta in lumea magica din Dooling s-a incheiat. 🙂

Voi ati citit Frumoasele adormite? 

Pentru alte recomandari de lectura puteti vizita sectiunea Carti CityFemme. 

Sursa foto: arhiva personala