Bagheta, Cenușăreasa de origine pariziana

Eee, câte istorii nu s-au țesut in jurul unui preparat pe cât de simplu, pe atât de iubit de gurmanzii din toată lumea! 🙂 Bagheta franțuzească nu este doar pâinea cea de toate zilele, este pagina a istoriei, este martor tăcut al transformărilor din orașul cel mai romantic din lume, este simbol incontestabil al spiritului francez.

Un scurt rezumat despre bagheta si nașterea sa:

⁃ Doamna sic a capitalei franceze, bagheta își ascunde bine vârsta – este aproape imposibil sa cunoaștem cu exactitate data sa de naștere; dar cârcotașii spun ca este o centenara, de vreme ce primele menționări ale cuvântului “bagheta” se fac pe la 1920. 😀

⁃ Apariția baghetei nu are la baza vreun considerent estetic, așa cum lesne ne-am imagina, ci mai degraba unele motive pragmatice:

• La finele secolului al 19-lea pâinea normala cântarea circa 2 kg si măsura 70 cm si acest produs era supus unor taxe al statului; scăzând greutatea pâinii, comemercianții au scăpat de taxele aferente si așa se face ca s-au văzut nevoiți sa caute varianta optima pentru clienții lor.

• Apoi, începând cu anul 1919, in Franta a apărut o lege care interzicea “angajarea muncitorilor care sa producă pâine sau produse de patiserie între orele 10 seara – 4 dimineața”, așa ca brutarii au recurs la un tertip – au creat niște pâini pe care sa le coacă rapid la primele ore ale dimineții, înainte ca primii clienți sa apara. Si așa s-a născut celebra bagheta.

• Pana prin anul 1950, bagheta este un produs fantezie, considerat oarecum de lux; dar astăzi, in Franta se vând cam 30 milioane de baghete pe zi si 6 miliarde pe an.

Ce măsura trebuie sa aibă bagheta?

Deși eu, una, m-am obișnuit cu precizia francezilor când vine vorba despre retetele lor, iată ca de aceasta data lucrurile nu stau exact ca la carte. Nici forma, si nici greutatea baghetei obișnuite nu sunt reglementate in vreun fel, ci se vorbește vag in “Dictionnaire de l’academie francaise” de “o pâine lunga, care sa aibă cca 250 grame”.

Apoi, cred ca ați observat ca bagheta (ca de altfel orice pâine) are niște incizii, ce se fac de obicei cu o lama de brici si permit gazului carbonic sa iasă din aluat in timpul procesului de coacere; in mod tradițional, numărul acestor incizii este de 5 pentru bagheta.

Verișoarele baghetei

In primele mele luni in Franta eram fascinata ori de câte ori intram intr-o boulangerie (brutărie) ca sa imi cumpăr pâine, fiindcă pe rafturile frumos aranjate erau atâtea varietăți, încât cu greu ma abțineam sa nu plec cu plasa plină. De la pâine albă, pana la pâine cu tot felul de semințe, pâine neagră cu carbon sau pâini dulci cu fructe uscate, nuci, praline, fistic etc, numai bunătăți ce așteptau sa fie degustate!

Ei, revenind la banala bagheta (in fine, numai banala nu este după ce am descoperit atâtea informații despre ea), chiar si aici am descoperit ca lucrurile nu stau așa de simplu, fiindcă ea mai are doua surate:
La flute: este un fel de bagheta, dar ceva mai grea (400 grame);
La ficelle: este o painica de forma alungită, ca si bagheta, însă mult mai fina si lejera (125 grame).

Le jambon-beurre: 30 cm de bonheur sau ca sa parafrazam “jambon-unt, raiul pe Pământ”

Sandvișul Jambon-Beurre este unul dintre cele mai bine vândute produse de gen in Franta zilelor noastre, reprezentând 51% din totalul sandvișurilor vândute in boulangerii. Il mai găsim si sub denumirea de “Parizianul”. Rețeta? Una cât se poate de simpla: o bagheta delicioasa, unt gras de țara si jambon de calitate.

Sursa foto: https://tappublisher.fr

Concursurile de frumusețe dedicate Frumoasei noastre

Așa cum ii sta bine unei doamne cum este bagheta franțuzească, nu lipsesc concursurile de gen care i-au fost dedicate. Putem aminti printre acestea:

1. Concursul național de “cea mai buna bagheta de tradiție franceza”, in care candidații sunt judecați pentru gustul, aspectul vizual, coacerea, mirosul si nivelul alveolelor baghetei.

2. Marele premiu pentru bagheta orașului Paris – concursul se organizează începând cu anul 1994, iar câștigătorul primește o medalie, 4000 de euro si obține privilegiul ca timp de 1 an sa fie furnizorul oficial al Palatului Elysee.

“Boy, bicycle & baguette”, fotograf Elliott Erwitt, 1955

Simpatice anecdote si utile informațiile, nu-i așa? 🙂

Ei bine, si după ce am povestit atât despre celebra bagheta, parca mi s-a făcut pofta de o felie crocanta de bagheta, tartinata cu unt si niște dulceața acrișoară de visine. 😀

Vouă cum va place bagheta?

Pentru alte articole din aceasta categorie va invitam sa vizitati sectiunea noastra de Culinar CityFemme.

Sursa foto: pixabay.com / Autor articol: Alina

Postari similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *