A patra destinatie din excursia noastra de peste 4.000 de kilometri de-a lungul Europei (pe care am facut-o in septembrie anul trecut) a fost orasul Munchen. De fapt, intreaga excursie s-a centrat in jurul acestui oras, unde am vrut sa participam la unul dintre cele mai importante evenimente care au loc aici anual: festivalul berii Oktoberfest.
Dorinta sotului meu de foarte multi ani de zile a fost sa ajunga la Oktoberfest, iar in 2017 a fost in sfarsit anul in care am putut bifa si asta pe lista noastra de calatorii. ๐ Asa ca atunci cand am inceput sa ne planuim concediul (cu circa un an de zile inainte), am calculat zilele si activitatile astfel incat sa ne aflam in Munchen pe 16 septembrie, ziua deschiderii oficiale a celui mai cunoscut festival al berii din lume – Oktoberfest.
Pentru ca este o perioada foarte solicitata, nu prea ne-am putut apropia de cazari, preturile depaseau cu mult posibilitatile noastre. Asa ca am decis sa traim experienta fix in mijlocul actiunii si ne-am cazat cu cortul in zona de camping realizata special cu ocazia festivalului.
Mi-a placut ca germanii sunt foarte organizati – primeam periodic emailuri in care mi se reamintea cat timp mai este pana la excursia noastra, ba chiar si un voucher de bere gratuita atunci cand am ajuns (ceea ce inseamna ceva, o halba de bere la festival era aproape 11 euro).
Din pacate, cum va mai povesteam si in prima parte a acestui jurnal de calatorie, vremea nu a tinut deloc cu noi. A fost frig, foarte frig, iar ploaia era la ordinea zilei. Cred ca doar doua zile din intregul concediu nu a plouat macar putin, in rest trebuia sa ploua, macar o ora.
Asa era si vremea cand am ajuns in camping, o ploaie mocaneasca, frig, ne gandeam cu groaza cum o sa stam noi cu cortul in conditiile astea etc. Insa fix atunci cand ne pregateam sa intram pe portile campingului am vazut o multime de tineri, fete si baieti, imbracati in costumele traditionale bavareze, veseli, care ieseau pe porti. In secunda aceea ni s-a schimbat complet dispozitia si am zis ca e fix locul in care trebuia sa ne aflam. ๐
Dupa formalitatile de cazare (din nou, foarte organizate) si dupa ce ne-am instalat cortul (pentru ca ne gandeam ca la intoarcere e prea intuneric si o sa ne fie mai greu), am cumparat un bilet de metrou pentru amandoi pentru toate zilele in care am stat aici, am primit o harta a metroului cu instructiuni cum putem ajunge la festival si am pornit.
In metrou la fel – oameni de toate varstele si de toate nationalitatile erau imbracati in costume traditionale si se indreptau evident catre deschiderea festivalului.
Atmosfera a fost… ceva de nedescris. Am intrat in zona de desfasurare a festivalului pe o laterala si nu intelegeam de ce nu vedem undeva un afis mare unde scrie Oktoberfest, dar ne-am lamurit mai apoi care era intrarea respectiva. Zeci, poate sute de mii de oameni se tot adunau, insa noi ne-am ocupat strategic un loc in fata cortului in care urma sa se dea startul oficial cu o ora inainte.
Rand pe rand au inceput sa apara tot felul de care trase de cai, pline cu butoaie de bere sau cu petrecareti veseli, muncitori, copii, instrumentisti etc. Spectacolul a fost minunat, de o dimensiune extraordinara. Cu greu ne puteam lamuri daca sa facem poze sau sa filmam. ๐
La ora 12 s-au dat 12 salve de tun, ceea ce a marcat deschiderea oficiala a Oktoberfest 2017 – adica momentul in care puteai sa intri in corturi si sa bei bere. ๐ In zona de festival exista 10 corturi mari si numeroase corturi mici, precum si o multitudine de chioscuri pentru turta dulce, covrigi bavarezi, dulciuri, suveniruri si tot felul de nimicuri pentru cei mari si cei mici.
De fapt, am ramas surprinsa ca sunt atat de multe lucruri pentru cei mici, credeam ca este un eveniment exclusiv pentru adulti, doar vorbim de un festival al berii, insa nu mica ne-a fost mirarea cand am vazut cupluri cu copii stand la masa si band, in timp ce copiii se jucau pe la picioarele lor.
In fiecare cort se serveste o anume bere – noi am fost in corturile Paulaner si Lรถwenbrรคu daca nu ma insel, iar meniul are doar o pagina. La atatea zeci de mii de persoane cred ca ar fi chiar dificil sa fie mai multe. In principal poti comanda bere (in halbe la 1 l), apa (in halbe la 0.5 l), precum si cateva variante de meniu de pranz, pe care trebuie sa le platesti fix cand ti le aduce. Fara cafele, sucuri, ceaiuri etc.
Printre mese se plimbau tot felul de vanzatori ambulanti – cu tricouri si alte nimicuri, precum si cu faimosii covrigi bavarezi. Poate ar trebui sa va zic si ca acele corturi nu sunt corturi propriu-zise, sunt niste hale imense. ๐
Am vrut sa ne rezervam o masa din timp, insa din pacate poti face acest lucru daca ai un grup de 10 persoane (iar consumatia minima trebuie sa fie de 20 de euro de persoana), iar noi am fost doar doi, asa ca in prima zi ne-a fost tare greu sa gasim doua locuri la o masa, mai ales ca incepuse se ploua destul de tare.
Accesul in corturi era deja interzis (nu mai dau voie sa intre daca s-a atins capacitatea maxima), iar locurile de pe terase erau sub bataia ploii. Dupa ce ne-am invartit mai bine de o ora, am gasit totusi doua locuri la o masa afara, aflata partial sub un acoperis, alaturi de trei germani. Aici ne-am petrecut cateva ore bune, am socializat cu ei si cu un alt tanar a carui nationalitate nu mi-o mai amintesc, am baut bere, am facut poze cu tot felul de oameni in costume haioase, iar dupa ce s-a oprit si ploaia, atmosfera a devenit cu atat mai vesela si locurile de la mesele de afara s-au umplut imediat.
Cu toate acestea, in prima zi n-am reusit sa ocupam un loc inauntru, unde era si formatie, unde atmosfera era mai frumoasa, unde ne doream de fapt sa stam. In urmatoarea zi am mers mai pe seara, dupa o vizita a orasului si am prins loc inauntru. Daca nu ai loc la masa nu esti servit, asa ca acest aspect este foarte important. ๐
Oamenii erau veseli, dansau de banchetele de lemn, am ascultat formatia, dar parca nu ne-am regasit in atmosfera, poate unde eram si obositi dupa vizita de peste zi. Nu am stat foarte mult si ne-am intors la cortul nostru din zona de camping.
Insa am mai avut o zi la dispozitie, zi in care ne-am prezentat intr-unul din corturi inca de la ora 13:00 si unde am ramas pana la finalul serii (ultima comanda e la 22:30). Am mancat, am baut bere, am cantat, am dansat intai jos, iar mai tarziu pe banchete, ne-am imprietenit cu o multime de persoane, printre care o doamna foarte haioasa din America (pe care fiica ei nu o mai lasa sa bea, asa ca a venit la masa noastra si cerea tuturor de baut), am ciocnit halbele in mod repetat, am cantat, a fost o experienta memorabila! A fost fix experienta aceea de Oktoberfest pe care ne-o doream si avem poze si filmulete destule s-o demonstreze! ๐
Ne-a placut tare mult toata experienta si ni se pare ca este o excursie de facut intr-o viata, la fel cum toata lumea ar trebui sa faca o vizita la Disneyland (poate la un moment dat o sa reusesc sa va povestesc si despre excursia aceea) !
Partea intai: Bratislava, Capitala Podurilor / Partea a doua: Praga, โOrasul de Aurโ sau โOrasul celor 100 de tunuriโ/ Partea a treia: Nรผrnberg .
Veti regasi toate experientele noastre de calatorie in sectiunea Cu rucsacul in spate.
Voi va doriti sa ajungeti la Oktoberfest? Merita cu prisosinta! ๐
Sursa foto: arhiva personala
One Reply to “Eurotrip Partea 4: Oktoberfest”