Tocmai am terminat de citit romanul “Casatorie de placere” scris de Tahar Ben Jelloun si am zis sa va impartasesc parerea mea acum, la cald. 🙂 Este un roman diferit fata de ceea ce citesc de obicei si bifeaza o tema importanta pe care am regasit-o si in ultimul roman din seria Damen Tango pe care l-am citit – “Sotia plantatorului de ceai” de Dinah Jefferies: rasismul si modul in care ii impacteaza pe oameni.
Romanul incepe cu o povestire in stilul Seherezadei, unde un povestitor faimos, pe nume Goha, ajunge in Fes, iar oamenii se strang in jurul sau pentru a-l asculta. Acesta nu-si dezamageste ascultatorii si le promite o poveste pe care nu o vor uita curand: “Asta-seara o sa ma abat de la obiceiul meu si o sa va spun o poveste de dragoste, o dragoste nebuna si imposibila, dar pe care fiecare personaj a trait-o, totusi, pana la capat.”
Si iata cum intram in universul Marocului anilor ’50, unde Amir, un negustor de condimente din Fes, care pleaca frecvent in Senegal pentru a cumpara condimentele cele mai bune o va cunoaste pe Nabu, o tanara negresa, cu care va incheia la fiecare vizita o “casatorie de placere”.
“De fiecare data cand vine, Amir ma duce la scribii din moschee, sa intocmeasca un contract de casatorie temporara. Cred ca se numeste “casatorie de placere”. Amir vrea neaparat sa-si respecte religia.”
La una din vizite, Amir il va lua cu el pe Karim, unul dintre cei patru copii ai sai cu Lalla Fatma, un baiat care are unele probleme in dezvoltare, dar cu o intuitie iesita din comun si cu un suflet bland. Acesta o va cunoaste pe Nabu si o va indragi ca pe o mama, mai ales ca tatal sau decide sa o ia cu el inapoi in Fes si sa o transforme in a doua sotie, doarece realizeaza ca o iubeste si nu mai vrea sa traiasca fara ea.
Aceasta nu este insa bine primita de Lalla Fatma si de ceilalti copii, iar dupa ce Nabu va da nastere unei perechi neobisnuite de gemeni – unul alb, iar celalalt negru – situatia nu pare a se imbunatati.
Ce viitor ii va astepta pe gemeni, intr-un loc in care sclavia este inca vazuta drept ceva normal, unde rasismul este prezent la tot pasul, unde persoanele de culoare sunt discriminate si considerate vinovate doar pentru ca se afla in locul nepotrivit la momentul nepotrivit?
A fost fascinant sa intru intr-un univers si intr-o cultura despre care stiu prea putine, sa vad grijile si lupta pentru supravietuire cu care oamenii se confrunta zi de zi, precum si sa vad atitudinea pe care o au oamenii in fata rasismului si a discriminarii.
Autorul Tahar Ben Jelloun s-a nascut in Maroc in 1944, dar locuieste de multa vreme in Paris, unde scrie in limba franceza, desi limba materna este araba. In 1971 a debutat cu un volum de poezii, iar in 1985 a publicat romanul “L’enfant de sable”. Doi ani mai tarziu devine primul scriitor magrebian care obtine premiul Goncourt cu “La nuit sacree”.
Romanul “Casatorie de placere” este un alt roman al sau de succes, publicat in limba romana de editura Nemira, in cadrul colectiei Babel.
Pentru mai multe recomandari de lectura puteti intra pe sectiunea de Carti CityFemme.
