Desi am terminat facultatea de cativa ani buni, ma trezesc uneori ca intru pe site-ul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii sa vad ce se mai intampla in lumea studenteasca – ce conferinte urmeaza, cand incepe sesiunea, ce oferte de practica mai ofera companiile si asa mai departe.

Recent mi-a atras atentia faptul ca a inceput selectia pentru stagiile de practica Erasmus. Sunt multe activitati la care am participat cu drag in facultate – de la colocvii, seri distractive, targuri tematice, caravana de promovare a facultatii prin tara si pana la a supraveghea procesul de admitere pentru viitorii studenti, insa daca este o oportunitate pe care am ratat-o si regret si acum – atunci este aceea ca nu am profitat de programul Erasmus.

Stiti ce este Erasmus, nu-i asa? Este cel mai mare program de schimb de studenti din lume, de care au beneficiat si zeci de mii de studenti romani pana acum. Cifrele arata ca intre 2007 si 2014 au plecat la studii in afara granitelor aproximativ 35.000 de studenti din Romania, in principal in Franta, Spania, Italia, Germania si Ungaria. Dar si studenti din alte tari au venit la noi – mai ales din Turcia, Franta, Spania, Italia si Portugalia.

In 2017 se sarbatoresc 30 de ani de la infiintarea Erasmus, iar Comisia Europeana are o pagina speciala pentru a celebra acest eveniment. Au chiar si un program festiv de-a lungul intregului an: conferinte, forumuri, dialoguri, ceremonii aniversare, dezbari, precum si expozitii. Am intrat pe pagina lor si am citit cateva episoade interesante ce m-au facut sa regret si mai tare ca nu am beneficiat de experienta.

N-ar fi insa prea tarziu, programul este atat de bun incat a fost extins nu doar la studenti. Dupa primul an fusese deja accesat de peste 3.000 de studenti din Europa, a crescut de-a lungul timpului pana la patru milioane de europeni, iar acum Erasmus include atat studenti, cat si profesori, voluntari sau tineri profesionisti, intr-o gama diversa de activitati: studii, stagii de practica, schimburi de experienta, voluntariat. Deci chiar daca n-am beneficiat de el in perioada studentiei, as putea acum, intr-un stagiu de practica.

Se pare ca si angajatorii au inceput sa aprecieze din ce in ce mai mult astfel de experiente profesionale, ceea ce mi-ar oferi o sansa in plus fata de alte persoane cu un background asemanator in cadrul unui interviu.

Perioada de timp in care o persoana poate beneficia de program variaza in general intre trei si 12 luni. Este nevoie doar de cateva luni pentru a-ti schimba complet perceptia despre Europa, despre oamenii din alte tari, despre oportunitatile pe care le descoperi. Ai o sansa sa devii independent, sa-ti dezvolti spiritul antreprenorial, sa participi la programe care vor schimba lumea si de multe ori sa-ti dai seama in ce directie vrei sa-ti indrepti eforturile de dezvoltare profesionala.

Fara sa mai mentionez ca invatarea sau perfectionarea unei limbi straine este un atu pe care toata lumea il doreste, mai ales ca multe persone decid sa se stabileasca intr-o alta tara dupa terminarea studiilor.

Cred ca cea mai importanta reusita pe care o aduce acest proiect este faptul ca te face sa te simti acasa, indiferent in ce tara europeana te-ai afla. Nu degreaba se bazeaza pe „mobilitatea transnationala”, unul dintre drepturile fundamentale ale cetatenilor Uniunii Europene – libera circulatie a persoanelor.

Insa de cele mai multe ori, viata personala nu tine cont de planurile noastre profesionale, iar sentimentele si dragostea pot aparea cand nici nu te astepti – poate doar cu cateva zile inainte de a te intoarce in tara. Cumva mi se pare ca cei care se indragostesc in cadrul unei experiente Erasmus sunt mai maturi, mai echilibrati si mai statornici. Cred ca toata perioada departe de casa i-a facut mai increzatori in ei, mai siguri de ceea ce-si doresc, iar de multe ori relatiile supravietuiesc cu succes la distanta pana la gasirea celei mai bune variante pentru cei doi implicati.

Desi exista si cifre – 27% dintre studentii Erasmus isi intalnesc partenerul de viata in cadrul acestei experiente si se estimeaza ca aproximativ un milion de copii s-a nascut din aceste cupluri incepand cu 1987 si pana in prezent, ei sunt mult mai mult decat atat! Sunt povesti, sunt exemple pentru noi, sunt oameni pe care programul Erasmus i-a ajutat sa-si obtina viata pe care si-o doresc.

La un fost loc de munca, una dintre colegele mele avea o relatie de circa doi ani de zile cu un tanar din Spania pe care l-a cunoscut in cadrul anului pe care l-a petrecut la studii in Germania, iar la inca doi ani de relatie la distanta (timp in care ambii si-au terminat studiile, s-au angajat local) in care au petrecut doar concediile si vacantele impreuna – si-au indeplinit visul de a se muta impreuna in Germania, unde ambii lucreaza si locuiesc de vreo trei ani de zile.

Cred ca daca ne gandim putin, fiecare stie pe cineva care are o astfel de poveste frumoasa de zici ca-i un basm – cu distanta, piedici si obstacole (de limba, de religie etc), dar si cu vointa, incredere si dragoste suficient de puternice incat sa depaseasca orice.

Ca si parte de istorie: Numele programului vine de la Erasmus din Rooterdam (1465 – 1536), un filosof, teolog si umanist celebru, care a considerat studiul o parte importanta a vietii lui si nu s-a lasat pana cand nu a studiat la Paris, Torino sau Cambridge.

Ceea ce ma face sa ma gandesc – daca el a reusit sa inlature toate piedicile care i-au stat in cale acum 500 de ani – noi de ce sa nu profitam de aceasta ocazie (mai ales ca de cele mai multe ori ni se ofera burse, decontari, cazare, deci criteriul financiar nu prea sta in picioare ca si contraargument) ?

Sursa foto:  pagina de facebook @ErasmusPlusRO