Viforul de Barbu Stefanescu Delavrancea – o noua piesa de descoperit la TNB

Zilele trecute am avut ocazia sa vad in premiera la TNB drama istorica “Viforul” de Barbu Stefanescu Delavrancea, in regia lui Alexandru Dabija, unde Marius Manole joaca rolul lui Stefanita Voda, nepotul lui Stefan cel Mare.

Stefan cel Tanar (1506 – 1527) a urcat pe tron la doar 11 ani si a trait o viata scurta, murind la doar 21 de ani, dupa ce comanda uciderea tuturor boierilor moldoveni cu care era in conflict. Sotia sa este cea care ii va curma viata, otravindu-l. Barbu Stefanescu Delavrancea pune aceasta existenta in context istoric, ni-l descopera pe Stefanita Voda ca om, ca domnitor, ca prieten, ca sot, ca roman, cu bune si cu rele.

Desi se desfasoara intr-un decor simplist, piesa Viforul m-a impresionat prin semnificatie si mi s-a parut una dintre cele mai complicate si cele mai bine puse in scena piese pe care le-am vazut vreodata. Marius Manole a fost desavarsit in interpretarea personajului, era fix de acolo, din Moldova inceputului de secol al XVI-lea.

Foto: @alexandruvoicualexandru

A post shared by marius manole (@mariusmanole) on

Va las mai jos descrierea piesei, sper sa va faca curiosi:

În Viforul, Alexandru Dabija răstoarnă discursul istoric și încărcătura sa mitologică, și face o „cronică” a vremurilor despre  jocurile de putere, slăbiciunea și nesiguranța statului, despre cum binele și răul ajung să se uzurpe reciproc. Spectacolul e o provocare directă de a privi istoria cu luciditate, dincolo de înfățișarea dramei nevroticului Ștefăniță ‒ imaginea unui prezent deplorabil în raport cu trecutul aureolat ‒ și a blestematei sale domnii. Așezat de partea unui raisonneur discret, subtil ironic, regizorul observă imperfecțiunile care au măcinat mentalitățile și societățile în căutarea identității. Viforul lui Dabija e o zicere cu tâlc despre starea nației.

Cu un aer viu şi dezinhibat, detaşat de tipicul montărilor tradiţionale, noul spectacol esenţializează drama, iar decorul, redus la câteva elemente scenografice, lasă un spaţiu generos de desfăşurare personajelor şi jocului actoricesc.

În rolul unuia dintre cei mai tineri şi mai controversaţi domnitori ai Ţărilor române, regizorul l-a văzut pe Marius Manole, îndrăgit de public datorită personajelor sensibile şi luminoase pe care le-a întruchipat. Oferindu-i-se o adevărată provocare, Marius Manole crede că acest rol nu seamănă cu nimic din ce a făcut până acum.

Despre Ştefăniţă Vodă cronicile vremii consemnează că a urcat pe tron la o vârstă foarte fragedă (11 ani). După împlinirea vârstei când ar fi putut prelua efectiv puterea, se lovește de lentoarea decizională a celor mai vârstnici din Sfatul țării.  Nerăbdător să devină mai vestit ca înaintașii săi, declanșează urgia împotriva oponenților. După victorie însă, ca în dramele romantice, îi vine rândul la pedeapsă și viața îi este curmată  la numai 21 de ani.

Una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria Moldovei este privită de Delavrancea în cheie shakespeariană, drama concentrându-se pe jocurile de culise, pe motivaţii ascunse, preponderent de natură personală, cu răsturnări de situaţie spectaculoase. Spre deosebire de bunicul său, Ştefan cel Mare, cu care nu mai contenesc să-l compare cei din jur, adâncindu-i şi complexele şi frustrările, Ştefăniţă nesocoteşte sfaturile boierilor cu experiență, se înconjoară de petrecăreţi de vârsta lui, iar  palatul domnesc ajunge să semene cu o cârciumă. Conflictul dintre generaţii se încarcă de tragism atunci când, vanitos din fire şi dominat de ambiţii despotice, Ştefăniţă decide să-i elimine pe oponenţii săi din Sfatul ţării, ori pe mai tinerii viteji. Încâlcite îi sunt şi iţele vieţii sentimentale, iar sfârşitul i se va trage de aici. În momentul în care decide să asculte de înţeleptele sfaturi ale soţiei, Doamna Tana, coborâtoare din neamul Basarabilor, simţindu-se răspunzătoare pentru binele ţării, aceasta decide să curme şirul nelegiurilor comise de Ștefăniță.

În distribuţia spectacolului, alături de Marius Manole, regăsim alte nume cunoscute ale trupei TNB, precum și mai tineri colegi. Ana Ciontea, Afrodita Androne, Ilona Brezoianu, Alexandra Sălceanu, Rodica Ionescu, Dorin Andone, Dragoș Ionescu, Marius Rizea, Alexandru Voicu, Emilian Mârnea, Mihai Calotă, Eduard Adam, George Piștereanu, Ionuț Toader, Mihai Munteniță . Coregrafia este condusă de Florin Fieroiu. Alexandru Dabija, regizorul spectacolului, semnează și scenografia și concepția video.  Acesta este cel de-al 4-lea spectacol pe care regizorul Alexandru Dabija îl montează la TNB, după Un duel, Două loturi şi Recviem.   

În Anul Centenar, când se împlinesc și o sută de ani de la moartea scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea, unul din cei mai importanți militanți pentru unitatea politică a românilor,  Teatrul Național din București vă propune o nouă abordare a piesei ce vedea luminile rampei în urmă cu 108 ani pe scena impozantului așezământ de cultură situat în vecinătatea Palatului Telefoanelor, primul sediu al Naționalului bucureștean.   

Pentru alte recomandari de piese de teatru puteti urmari sectiunea Teatru CityFemme.

Sursa foto: TNB

Related Post

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


1 + 20 =