Lucrez deja de aproape sapte ani, timp in care am schimbat patru locuri de munca, toate la birou. Asa ca evident ca o parte importanta pentru confortul si hidratarea mea o reprezinta consumul de apa si cafea la birou.

Sincera sa fiu, nu stiu ce as pune pe primul loc. Apa bineinteles ca este vitala pentru organism, trebuie sa ne hidratam constant pe parcursul zilei, insa fara cafeaua de dimineata nu stiu daca ar putea cineva sa se inteleaga cu mine.

La un fost loc de munca era foarte problematic cu apa si cafea la birou – mai intai pentru ca era interzis prin regulamentul intern sa ai cana / pahar cu lichid pe birou. In prima zi cand am auzit asta am simtit ca-mi sta mintea in loc: cum adica sa nu ai voie sa tii o cana pe birou?? Dar eu ce ma fac cu cafeaua mea de dimineata?? Iar in al doilea rand pentru ca nu aveai la dispozitie in firma decat un automat cu cafea la un leu, dar cu un gust oribil.

Mai tarziu am aflat ca exista un sistem complicat – cineva din firma se ocupa ca pana la data X a fiecarei luni sa stranga comenzile de capsule de cafea din partea colegilor, le centraliza si dadea apoi comanda unei firme care le aducea la birou, iar la bucataria de pe etaj exista un aparat la care puteau fi folosite capsulele respective. Insa, sincera sa fiu, erau destul de scumpe, iar eu fiind la inceput de cariera nu prea imi permiteam sa dau multi bani pe cafeaua lunara.

Asa ca atata timp cat am lucrat acolo m-am chinuit cu cafeaua proasta de la automat si cu plicuri de 3 in 1. Ma gandesc cat de bine ar fi fost sa se ofere la nivel de firma un beneficiu precum cel oferit de cei de la La Fantana – servicii integrate de apa si cafea: produse cheie si complementare, livrare, echipamente, service, igienizare si training de utilizare. Sa ai apa si cafea la birou nu mi se pare in mediul de lucru romanesc o fita, ci o necesitate – ai o multime de angajati, de cele mai multe ori intr-un spatiu restrans, care trebuie sa-si indeplineasca o multime de nevoi, printre care si nevoia de hidratare sau de energizare.

Iar atunci cand nu pot gasi rezolvare – acestia devin frustrati, nervosi si iritati – lucru care se poate traduce intr-o productivitate scazuta sau intr-o atmosfera tensionata la birou.

Dar sa revin la povestea vechiului job – a existat o intamplare de care mi-am amintit acum care ar fi putut avea o rezolvare mai buna daca am fi beneficiat de cafea si apa la birou. La un moment dat am stat peste program, pentru ca aveam ceva de terminat si eram ultima persoana ramasa pe etaj.

Regula nescrisa era ca daca suna telefonul de la secretariat – cineva din zona trebuie sa preia, nu da bine sa nu se raspunda. Asa ca desi era destul de tarziu, atunci cand am auzit ca suna telefonul am raspuns, crezand ca este un client pe care il pot ruga sa revina cu un telefon a doua zi, in timpul programului de lucru.

Insa am avut surpriza sa fie un coleg de la un alt etaj, care a sunat la secretariat pentru a cere rapid cateva sticle de apa si cafele, deoarece avea o vizita importanta. Nu am apucat sa-i raspund nimic, pentru ca mi-a si inchis telefonul.

Sincera sa fiu, nu am recunoscut vocea, nu stiam cine este, dar era o problema la care sa ma gandesc atunci cand ii venea randul. Principala problema era alta – de unde fac eu rost de apa si cafea pentru a-l ajuta? M-am dus in bucatarie – automatul de cafea era stricat! Bine, si daca ar fi functionat – ar fi trebuit sa cumpar cafea din banii mei, ceea ce este o alta discutie, insa macar as fi putut sa-i sar in ajutor! Apoi m-am gandit la apa – nu aveam optiunea decat de apa de la robinet, in pahare de plastic. Nicio tava, nimic care sa dea un aspect profesional, asa ca m-am lasat pagubasa.

Ce n-am mentionat pana acum este faptul ca firma se afla intr-o zona destul de pustie, iar un drum pana la magazin si inapoi mi-ar fi luat in cel mai bun caz vreo 20 de minute. Stiu, poate pare de necrezut, dar in Baneasa sunt destule firme care nu au magazine prin preajma, nu e o exceptie.

Toata povestea mi-a lasat un gust amar si mi-a pierit si orice chef de munca. Am mai stat vreun sfert de ora, m-am invartit pe acolo asteptand sa revina colegul cu un telefon si sa-i cer scuze ca nu il pot ajuta, dar nu s-a intamplat asa. In cele din urma mi-am stins calculatorul si am plecat.

M-am simtit prost vreo doua zile dupa aceasta intamplare – ma gandeam cum colegul respectiv a stat sa astepte sa vina cineva cu apa si cafea, ma gandeam la parerea proasta pe care potentialul client a avut-o, ma gandeam cat de simplu ar fi fost daca am fi avut apa la birou la sticle de plastic si cafea gratuita.

Nu am mai aflat apoi cine a fost acel coleg si sincer nici nu am vrut – care era rostul sa insist? Doar pentru a-i spune: “Hei, eu sunt persoana care te-a dezamagit si pe care ai asteptat-o in zadar”? Dar m-am convins pe aceasta cale ca detaliile fac intr-adevar diferenta.

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2017.